Regele pandemiei

Pe 18 martie 2020, la două zile după instaurarea stării de urgență, Guvernul României adopta o decizie care trăda toata panica unui stat luat pe nepregătite de o criză istorică. O sumă uriașă era mutată din Trezoreria Statului în conturile Companiei Naționale Unifarm: un împrumut de 1,15 miliarde de lei (peste 230 de milioane de euro), prin care Guvernul spera să rezolve rapid problema lipsei de echipamente medicale. Astfel, statul român își punea speranțele și banii în mâinile unui singur om: Adrian Ionel, directorul general al Unifarm.

Prin statutul său, compania de stat Unifarm, deținută de Ministerul Sănătății, putea să intre pe piața liberă și să cumpere echipamente medicale fără licitație, ceea ce îi dădea lui Ionel o putere imensă. Cine voia o felie din tortul de 230 de milioane de euro, trebuia să ajungă la el.

De aici începe o poveste incredibilă despre corupție, sfidare și incompetență: Ionel a ignorat listele cu furnizorii agreați de Comisia Europeană, a cumpărat echipamente de la intermediari dubioși, produse de firme fantomă și livrate la prețuri exorbitante. Peste 200 de ventilatoare pulmonare de calitate îndoielnică, achiziționate din China la suprapreț, zac acum fără avize în depozitele Unifarm în timp ce spitalele au nevoie disperată de astfel de echipamente.

Recorder vă spune cum a ajuns un asemenea personaj să conducă o companie de importanță strategică, cine a luat cele mai mari felii din miliardul care ar fi trebuit să ajute sistemul medical în lupta cu pandemia și ce se ascunde în spatele declarației de avere imaculate a lui Adrian Ionel. Am descoperit o vilă în Ilfov, un apartament pe malul mării și mai multe mașini de lux trecute pe numele mamei și al socrilor pensionari. Plus contracte de la Unifarm acordate unei firme deținute de prietenul său din copilărie.

De unde a apărut Ionel

Ascensiunea lui Adrian Ionel se leagă de numele unui fost ofițer SRI, Ion Maranda, care s-a pensionat în 2005, ca general de brigadă.

Pensionare nu înseamnă că s-a apucat de jucat table prin parcuri. Ca orice ofițer de informații care se respectă, Maranda s-a ocupat de afaceri și de vânat funcții importante: a fost șef la Resurse Umane în Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR), apoi președintele Consiliului de Administrație al Unifarm. Ambele sunt companii de stat cu importanță strategică. Dacă intrăm în război, generalii folosesc infrastructura SNR ca să comunice cu soldații, iar Unifarm le trimite tifon să-și panseze rănile.

Tânărul Adrian Ionel s-a remarcat ca un băiat de încredere al lui Ion Maranda. Generalul l-a angajat la SNR și l-a luat cu el când și-a schimbat aria de activitate, deschizându-i drumul către o funcție cu adevărat importantă: pe 1 noiembrie 2012, Ionel devenea directorul general al Unifarm. Era o pălărie uriașă pentru un tânăr de 35 de ani, absolvent de Drept la Universitatea „Spiru Haret“ și cu un CV incert pe care, de altfel, nu și l-a publicat niciodată.

Odată numit în funcție, s-a dovedit însă suficient de orientat. A făcut un master la Academia Națională de Informații a SRI și a început să dea interviuri în reviste de business care îl prezentau ca pe un manager competent și vizionar. Libertatea a dezvăluit că, în 2017, Corpul de Control al Ministerului Sănătății a găsit nereguli majore la Unifarm și a propus destituirea lui Adrian Ionel. În mod misterios, acesta a rămas în funcție. O mână nevăzută, mai puternică decât decidenții politici, a părut să țină mereu de scaunul care aluneca de sub el.

Ionel nu dădea socoteală nimănui, spun mai mulți angajați din Ministerului Sănătății care l-au cunoscut în perioada cât a fost șef al Unifarm.

„Noi i-am cerut un raport cu stocurile și ce spațiu de depozitare are și a răspuns scurt: nu vă dau”, își amintește Alexandra Tamaș, care, la începutul pandemiei, a fost consilier în Ministerul Sănătății.

În cei opt ani în care s-a aflat la conducerea companiei (2012-2020, cu o scurtă pauză în 2015), Adrian Ionel a modelat organigrama astfel încât să corespundă cu criteriile sale. Teoretic, aceste posturi se obțin prin concurs. Practic, examenele sunt doar o formalitate. „Cineva a plătit niște bani să fie într-o funcție… Sau, dacă nu plătești tu să fii într-o funcție, atunci cineva girează pentru tine. Adică e o mafie. Nu intri în mafie că te trezești dimineața”, ne explică un angajat din minister, care admite că și el a trebuit să aibă „un girant” pentru postul primit în Sănătate.

Nici oamenii din Unifarm n-au ajuns în companie pentru că așa s-au trezit dimineața. Rude și oameni de încredere ai lui Adrian Ionel au căpătat posturi importante. Adrian Vasile, fratele partenerei sale de viață, a devenit director al departamentului de achiziții. Iar contractele companiei au început să meargă în direcția potrivită.

O firmă cu contracte de la Unifarm a construit casa în care locuiește Ionel

În 2015 și 2016, din conturile Unifarm au plecat 2,3 milioane de lei (500.000 de euro) către firma IMG Construcții Civile (fostă AVI Construct), care îl avea ca asociat pe Răzvan Iorga, prieten din copilărie cu Adrian Ionel. Cei doi sunt născuți în același an și au locuit pe aceeași stradă din Târgoviște, în două blocuri lipite, iar acum sunt vecini și în Ciorogârla.

Radiată anul trecut, firma IMG Construcții Civile a făcut parte din holdingul AVI Group SRL, un conglomerat de firme care activa în imobiliare, contabilitate, marketing, consultanță de business și intermedieri. Fostul general SRI Ion Maranda a fost pentru o vreme directorul general al acestui holding.

În aceeași perioadă în care IMG Construcții Civile primea contracte de la Unifarm, pe un teren din Ciorogârla se ridica o vilă trecută pe numele Floricăi Gheorghe, mama lui Adrian Ionel. Terenul îi aparținea lui Răzvan Iorga, acționarul IMG, și cel puțin o parte din construcția casei a fost plătită de firma acestuia. Firma care a montat termopanele – „lucrare scumpă, geamuri în triunghi” – și-a pus lucrarea în portofoliul de pe site și ne-a recunoscut că toată cheltuiala a fost suportată de IMG Construcții Civile. Cu alte cuvinte, firma care a încasat bani de la Unifarm a construit o casă pentru directorul general al companiei. În prezent, Adrian Ionel are domiciliul chiar în vila din Ciorogârla.

Casa din Ciorogârla trecută pe numele mamei lui Adrian Ionel

Această poveste cu casa din Ciorogârla nu este singurul exemplu în care banii plecați din Unifarm se întorc într-un fel sau altul în conturile apropiaților lui Adrian Ionel.

Trei ani la rând, Unifarm a acordat contracte către Bemial Com SRL, o firmă de apartament din cartierul Crângași, a cărei activitate se rezuma la aceste tranzacții: primea bani de la Unifarm și transfera mai departe sume aproximativ egale către firma Craft Buildings Expert, deținută de același Răzvan Iorga, prietenul din copilărie al lui Adrian Ionel. „Nu pot să vă dau nicio declarație“, ne-a spus Iorga când i-am cerut să ne explice logica acestui circuit financiar. După care ne-a închis telefonul.

Un bărbat sărac, cu rude foarte bogate

În declarațiile de avere pe care le-a publicat, de-a lungul anilor, pe site-ul Unifarm (ultima în 2017), Adrian Ionel apare ca un angajat la stat sărac și cinstit: nicio mașină, nicio casă, niciun teren. Vila din Ciorogârla în care locuiește în prezent figurează în acte pe numele mamei sale, care mai deține și alte terenuri în zonă.

„O pensionară cu venituri insuficiente”, se autocaracterizează Florica Gheorghe într-o cerere de eșalonare a facturilor la energia electrică. Cererea e trimisă chiar pentru vila din Ciorogârla și, deși e întocmită în numele proprietarei, e semnată de fiul Adrian Ionel. Aceeași semnătură cu care s-au parafat contracte de sute de milioane de euro în numele Unifarm.

Pe lângă casă și terenuri, doamna Florica a mai avut în ultimii ani și două limuzine Audi, un A5 și un A6. Ambele au fost înmatriculate pe numele ei, deși femeia nu deține permis de conducere.

Prima mașină, un Audi A5, a fost vândută în anul 2016 către Hypericum SRL, o firmă de distribuție medicamente înființată de un fost decan al Facultății de Chimie din epoca ceaușistă. Am putea presupune că cei de la Hypericum n-au avut alt interes decât să cumpere o mașină bună, folosită de o pensionară până la biserică și înapoi. Doar că mai există două semne de întrebare: primul e că Hypericum a vândut mai departe mașina la două săptămâni după ce a cumpărat-o de la doamna Florica, deci nu părea să aibă nevoie de ea. Al doilea este că firma Hypericum este în relații contractuale cu Unifarm încă din 2015. Numai anul acesta a tăiat facturi de 5,4 milioane de lei pentru compania de stat. Reprezentanții Hypericum au refuzat să ne spună ce sumă i-au plătit Floricăi Gheorghe pentru limuzina Audi.

Doi pensionari din Titan își cumpără apartament cu vedere la mare

Adrian Ionel nu este căsătorit în mod oficial, dar are o relație veche și stabilă cu o femeie pe nume Mihaela Vasile, alături de care locuiește în vila din Ciorogârla. Mihaela este sora lui Adrian Vasile, directorul departamentului de achiziții din Unifarm, și înainte să se mute în Ciorogârla avea domiciliul într-un apartament din cartierul Titan, unde locuia și Adrian Ionel. Anul acesta, în iulie, cei doi i-au vândut apartamentul lui Alexandru Petrescu, unul dintre acționarii firmei Bemial. Vă mai amintiți? Firma care lua bani de la Unifarm doar ca să-i dea mai departe.

După vânzarea apartamentului, partenera lui Adrian Ionel și-a cumpărat un Mercedes Seria E, dar asta nu înseamnă că până atunci a circulat cu STB-ul. Mama sa, o pensionară din cartierul Titan, de profesie casieră, deține în proprietate o mașină Audi pe care ar fi putut să i-o împrumute.

Socrii neoficiali ai lui Adrian Ionel mai au în proprietate și un apartament de vacanță cu vedere la mare, aflat în Mamaia Nord și cumpărat în decembrie 2018. Valoare acestei proprietăți este de aproximativ 100.000 de euro.

Blocul din Mamaia Nord unde socrii pensionari ai lui Adrian Ionel au cumpărat un apartament cu banii jos

Gheorghe Vasile, tatăl partenerei de viață a lui Adrian Ionel, este de profesie electrician și a deținut în trecut o firmă de consultanță numită Vea Expert Solutions, care în anul 2014 a fost mutată brusc pe numele unui cetățean nigerian. Prin firmă a circulat un milion de lei, iar după ce-a ajuns în portofoliul lui Mbonu Chibuike Chukwuebuka, a fost închisă. Și Adrian Vasile, cumnatul lui Ionel, a îngropat o firmă pe numele aceluiași nigerian înainte de a fi angajat la Unifarm.

Un procuror care a documentat mai multe infracțiuni de spălare de bani ne-a explicat logica unor astfel de permutări: „Am folosit o firmă și ca să nu mi se ceară acte, spun că am vândut-o unui străin care e de negăsit. Altfel spus, actele le-am dat la vânzarea firmei, nu le mai am”.

Pe străin l-am găsit noi, dar s-a jurat că nu l-a cunoscut în viața lui pe electricianul Vasile din Titan. Mbonu Chibuike Chukwuebuka a venit în România în 2010, să studieze Medicina, iar în prezent e rezident într-un spital din București aflat în linia întâi în lupta cu pandemia. După ce s-a uitat pe documente, nigerianul ne-a confirmat că identitatea e a lui, dar a susținut că nu știe nimic despre firmele îngropate pe numele său. 

Pusă într-o singură frază, povestea sună mai degrabă ca un banc, decât ca o situație reală: un electrician din Titan are o firmă de consultanță pe care o îngroapă pe numele unui nigerian. I-am trimis acest banc și lui Adrian Ionel, dar nu i s-a părut amuzant. Fostul șef al Unifarm a văzut mesajul de pe Whatsapp în care i-am adresat o listă lungă de întrebări, dar n-a dorit să lămurească niciuna din informațiile prezentate în acest articol.

Pandemia ca o mare afacere

Dacă ați ajuns până aici, opriți-vă puțin și faceți un exercițiu de imaginație: suntem în martie 2020 și cunoașteți toate informațiile de mai sus. Câtă încredere aveți că Unifarm-ul condus de Adrian Ionel ne va ajuta să înfruntăm pandemia, cumpărând echipamente medicale de calitate și la prețuri corecte?

Oricum, întrebarea ar fi fost tardivă. Dinspre spitale veneau știri în care medicii se fotografiau intrând în secțiile ATI înveliți în saci de gunoi. România avea nevoie disperată de echipamente medicale și nu-și mai permitea să piardă timp cu evaluări. Putea cel mult să constate că intră într-o criză istorică cu tot felul de personaje dubioase aflate în funcții de importanță strategică. 

Presat de conjuncturile excepționale, Guvernul a emis ordonanța de urgență prin care Unifarm era creditată cu 1,15 miliarde de lei și însărcinată să găsească cât mai repede echipamente pentru spitale.

Piața acestor echipamente (măști, combinezoane, ventilatoare) devenise o junglă în care cererea depășea cu mult oferta furnizorilor serioși. Cel puțin teoretic, Unifarm intra în această junglă cu anii de expertiză pe care îi avea în spate, cu mulți bani în conturi și cu 46 de angajați care ar fi trebuit să aibă abilități de negociere și contacte directe cu producătorii. Derularea ulterioară a evenimentelor nu indică folosirea unei asemenea strategii, ci devoalează mai degrabă un mod de lucru în care directorul Adrian Ionel și-a pus telefonul pe masă și a așteptat să sune. Și n-a sunat de puține ori.

Adrian Ionel, fostul șef Unifarm, în aprilie 2020 – lângă un lot de marfă din curtea companiei

Zeci de firme – multe dintre ele fără nicio expertiză în domeniu – au primit contracte de la Unifarm din postura de intermediari care făceau rost de echipamente din China sau din Turcia și le vindeau companiei de stat la prețuri care asigurau marje de profit considerabile. Unifarm le-a plătit avansuri uriașe, fără să se asigure dacă aceste firme pot livra marfa promisă și fără să primească garanții clare pentru conformitatea echipamentelor.

Între 24 și 26 martie, Unifarm a încheiat mai multe contracte cu IBS Consult din Sibiu, o firmă obscură deținută de Nicu Cârjea (20%), zis Jambon, și de Jurgen Faff (80%), un neamț cu mai multe firme în România, printre care se numără un restaurant în Sibiu și afaceri cu centrale fotovoltaice. Faff are reputația că nu-și plătește angajații și contractorii. Mai mulți oameni din Hunedoara și Sibiu încă se judecă cu el pentru salarii, iar Dan Turcu, un fost partener de afaceri din Câmpia Turzii, care i-a construit germanului o centrală fotovoltaică, îl aleargă și el pe Faff pentru aproape 2 milioane de lei. (UPDATE: Deși înainte de publicarea articolului a refuzat să facă orice comentariu, Jurgen Faff a revenit ulterior cu o serie de precizări, care pot fi citite aici).

Firma lui Faff și a lui Jambon nu avea experiență în zona livrării de echipamente medicale, iar pe platforma Termene.ro era cotată cu un risc foarte mare de intrare în insolvență din cauza datoriilor. Cu toate acestea, Unifarm i-a acordat contracte în valoare de peste 110 milioane de lei (22 de milioane de euro) și i-a plătit o mare parte din bani în avans. Practic, o companie de stat specializată în achiziții de echipamente medicale și având aproape 50 de angajați, apela la o firmă fără expertiză, cu numai doi angajați. Haosul creat de Unifarm-ul lui Adrian Ionel abia începea.

Faff, Gal și „Excelența Sa“, Ludovic Orban

În primele zile din aprilie, președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban anunțau că urmează să sosească în țară mai multe avioane cu echipamente medicale contractate prin Unifarm. Populația era închisă în case și se calma cu gândul că structurile statului s-au pus, totuși, în mișcare. În realitate, statul român se baza pe descurcăreala unor intermediari.

În încercarea de a onora contractele, Faff și Jambon reușiseră să găsească niște măști la un producător din China, dar, în nebunia din acea perioadă, aveau dificultăți în a găsi un avion cu care să le aducă în țară. Aici intră în scenă un alt personaj fascinant: Avram Gal, fost membru de partid la țărăniști, trecut pe la conservatorii și umaniștii lui Dan Voiculescu, ajuns în ALDE, devenit consilier al miniștrilor Gabriel Leș de la Apărare, Cristian David de la Interne și Ion Ștefan de la Dezvoltare. Trecut și pe la cabinetul deputatului liberal Ben-Oni Ardelean.

„De meserie e sforar, deschide uși”, îl descrie un fost partener de afaceri. În conjunctura creată de pandemie, Avram Gal a simțit că poate să-și valorifice aceste abilități în afacerile cu echipamente, așa că s-a oferit să-l ajute pe Jurgen Faff, cu care era prieten, și să-i găsească un avion pentru a aduce măștile din China.

A făcut rost de un Boeing 747 înregistrat în Belarus, dar avionul n-avea drept de zbor nici în China, nici în Emiratele Arabe Unite, unde trebuia să facă escală. Așa că Gal a început să dea telefoane, de la Ambasada Chinei, până la Guvernul României. S-a filmat vorbind cu Ludovic Orban, căruia i se adresează cu „Excelență” și care lasă de înțeles că a intervenit pentru facilitarea transportului, arătându-se dispus să sune chiar și la premierul Chinei dacă va fi nevoie. „Să vă deie Dumnezeu sănătate, ați făcut maxim”, îi spune Avram Gal.

Avram Gal discută cu premierul Ludovic Orban despre transportul de măști din China.

Avionul a aterizat la București pe 7 aprilie, cu o încărcătură de peste două milioane de măști. Transportul e anunțat și într-un comunicat al Ministerului Sănătății care precizează că, în acele zile, Unifarm a adus în țară mai multe transporturi de echipamente.

Surse din anturajul afacerii spun că Avram Gal a făcut o adevărată scenă pe aeroport, pozând într-un patriot care a reușit să-și ajute țara în lupta cu pandemia. Însă, dincolo de patriotism, avea și un interes direct: înțelegerea dintre el și Faff era ca în avion să fie aduse câteva sute de mii de măști și pentru firma Dyomedica CND, unde soția lui Avram Gal este angajată. Gal avea propria înțelegere și cu Dyomedica, iar șase luni mai târziu avea să fie trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și luare de mită exact din această cauză. Procurorii susțin că Gal s-ar fi lăudat că are puterea de a trage sfori la Unifarm pentru obținerea de contracte și ar fi solicitat 600.000 de lei în schimbul traficului de influență.

Ne întoarcem la Jurgen Faff și la firma IBS Consult, care reușise, cu ajutorul lui Avram Gal, să aducă în țară două milioane de măști, recepționate de Unifarm pe 9 aprilie. Au fost singurele măști pe care firma IBS le-a predat către compania de stat, deși fusese plătită în avans pentru mult mai multe.

Într-un raport semestrial al Unifarm, firma IBS Consult figurează cu cea mai mare sumă primită avans pentru marfă care n-a mai fost livrată ulterior: 78 de milioane de lei! În total, Unifarm-ul condus de Adrian Ionel a plătit 177 de milioane de lei în avans pentru diverse contracte care n-au mai fost onorate.

În perioada stării de urgență, să faci afaceri cu Unifarm era mană cerească: îți plătea banii în avans, verifica sumar sau deloc calitatea mărfii, iar dacă aveai probleme cu transportul, premierul României putea interveni pentru tine pe cale diplomatică.

Facsimil din raportul financiar al Unifarm (iunie 2020)

17 milioane de lei plătiți din greșeală

Relațiile contractuale dintre IBS Consult și Unifarm au evoluat într-un mod foarte bizar. Deși mai avea marfă de primit și plătise avans pentru ea, pe 22 aprilie, Unifarm a trimis către IBS o notificare prin care îi comunica denunțarea unilaterală a contractului, invocând nerespectarea termenelor de livrare.

Însă, după ce a rupt contractul, a continuat să facă plăți către IBS Consult. Pe 9 mai i-a virat o tranșă de 17,3 milioane de lei, iar două zile mai târziu a virat încă o dată aceeași sumă. Pe 14 mai, cei de la Unifarm au trimis o notificare prin care înștiințează firma IBS că tranșa de pe 11 mai a fost virată din greșeală și îi somează să returneze banii. Firma lui Faff și Jambon le-a răspuns că nu mai pot returna cei 17 milioane încasați fără drept deoarece Fiscul le-a pus poprire pe conturi. Cele două părți se judecă acum în instanță.

Adrian Ionel, omul a cărui semnătură apare pe toate contractele, a refuzat să ne explice geniul managerial din spatele acestei afaceri întortocheate derulate de Unifarm. Cazul IBS Consult nu e o excepție, ci mai degrabă o regulă despre cum a funcționat compania de stat în perioada primului val al pandemiei. Un contract cu istoric asemănător, încheiat cu firma BSG Business Select SRL, l-a transformat pe Ionel în inculpat, fiind acuzat de procurorii DNA de luare de mită și abuz în serviciu și trimis în judecată la începutul lunii octombrie.

Ca și în cazul firmei din Sibiu, Unifarm a trecut peste faptul că BSG Business Select era o firmă de apartament fără expertiză și i-a atribuit un contract pentru livrarea de echipamente medicale. BSG a adus o tranșă de măști, după care Unifarm a reziliat brusc contractul prin decizie unilaterală. Procurorii DNA susțin că rezilierea a fost dictată de Adrian Ionel, care era nemulțumit că nu primise comisionul de 760.000 de euro pe care îl solicitiase la semnarea contractului.

Ventilatoare la suprapreț

Firme de apartament, contracte păguboase, comisioane negociate prin cafenele și rechizitorii întocmite de DNA. Am putea fi tentați să credem că cercul se închide aici, într-o poveste clasică despre corupție și incompetență. Însă e mai mult de atât.

Suntem într-o pandemie care a ucis până azi 8.389 de români, în timp ce alți 1.092 respiră cu greu prin secțiile de terapie intensivă. De această dată corupția și incompetența nu mai înseamnă drumuri proaste, calorifere reci sau ghișee aglomerate, ci oameni care mor sufocați pe un pat de spital.

Pe lângă măști și combinezoane, Unifarm s-a ocupat și cu achiziția de ventilatoare pulmonare, echipamente de importanță capitală în lupta cu pandemia. Pe 23 martie a încheiat două contracte cu firma Ducos Trading, care urma să livreze 400 de ventilatoare pulmonare aduse din China. Cu câteva zile înainte, pe 20 martie, Comisia Europeană trimisese la București o listă cu peste 200 de producători chinezi care sunt de încredere. Tabelul a fost făcut de oficiali europeni împreună cu diplomații Ambasadei Chineze la Bruxelles, iar doi dintre angajații Ministerului Sănătății care au consultat lista spun că a ajuns și la Unifarm. Adrian Ionel a ignorat, însă, aceste informații și a semnat contractul cu Ducos Trading SRL, deși aceștia urmau să livreze ventilatoare de la un producător care nu se regăsea pe lista Comisiei Europene.

Ducos a livrat o primă tranșă de 265 de ventilatoare, Unifarm a plătit aproape 70 de milioane de lei pentru ele și abia apoi și-a pus problema să verifice calitatea acestora.

Compania de stat a cerut expertizarea lor la Ministerul Apărării, dar și la Comisia Națională de Terapie Intensivă, condusă de medicul Dorel Săndesc. „M-a frapat faptul că m-au întrebat după ce le-au cumpărat. Nu mi s-a părut normal să dau avizul pentru un proces de achiziție încheiat. Trebuia să ne întrebe înainte”, ne-a declarat Săndesc.

Cele 265 de ventilatoare zac acum nefolosite în depozitele Unifarm, pentru că nimeni nu și-a asumat riscul de a introduce în spitale niște echipamente fabricate de un producător-fantomă. Întrebat, recent, despre ventilatoarele din depozitele Unifarm, secretarul de stat Raed Arafat a spus că nu știe „care este situația legală a acestor echipamente”.

De o calitate îndoielnică, ventilatoarele livrate de Ducos Trading au fost cumpărate de Unifarm la un preț exorbitant: peste 48.000 de euro pe bucată. În Slovenia, aceleași ventilatoare au fost în centrul unui scandal național pentru că au costat doar 36 de mii de euro, față de 48, în România.

Am luat legătură cu furnizorii din China și aceleași ventilatoare ne-au fost oferite la prețul de 10.000 de dolari (8.500 de euro). I-am întrebat pe chinezi cât costau în aprilie, când prețurile crescuseră, și ne-au mărturisit că le vindeau cu 18.000 de dolari.

Răspunsul primit de la furnizorul chinez pentru același model de ventilator cumpărat de Unifarm cu 48.000 de euro

Recorder a consultat prețurile pentru 17 modele diferite de ventilatoare. Toate, din aceeași perioadă în care Unifarm plătea 48.000 de euro pe bucată. Nici un ventilator nu depășea 20.000 de euro.

Mai mult, am obținut două dintre ofertele pe care le-a primit Unifarm la sfârșitul lunii martie de la alți furnizori. Prețurile pe care le-au avut la dispoziție au fost între 12.000 și 20.000 de euro, mult mai mici decât cele vândute de Ducos.

După tranșa de 265 de ventilatoare, Unifarm a reziliat contractul cu Ducos, iar cele două părți se duelează acum în instanță.

Tot în primăvara acestui an, Unifarm cumpărase de la Ducos Trading și un lot de măști care ulterior s-au dovedit neconforme. Este vorba despre celebrele măști DaddyBaby despre care a scris Libertatea, produse de o companie chineză care, înainte de pandemie, făcea scutece pentru bebeluși.

Firma Ducos Trading este deținută de Ion Berciu, un fost partener de afaceri al profesorului Adrian Streinu Cercel, șeful Institutului „Matei Balș” și candidat la parlamentare din partea PSD. Alături de IBS Consult, Ducos a fost unul dintre cei mai mari contractori ai Unifarm în prima jumătate a acestui an, când a tăiat facturi de peste 122 de milioane de lei către compania de stat.

Miliardul dispărut

Recorder a reușit să obțină informații din contabilitatea Unifarm și să identifice firmele care au luat cele mai mari sume din maldărul de bani împărțit în primul val al pandemiei. Sunt peste 30 de firme care au încheiat contracte cu compania de stat în prima jumătate a anului, dar grosul banilor (85%) s-a dus la opt dintre ele: circa 560 din cele aproximativ 665 de milioane de lei, sumă care reprezintă facturile tăiate de aceste firme pentru Unifarm.

Nu e deloc clar dacă toate aceste facturi au fost achitate integral pentru că unele contracte au fost reziliate unilateral înainte ca firmele contractoare să livreze toată marfa. Singurul lucru cert este că, în luna martie, Ministerul de Finanțe a virat în conturile Unifarm 1,15 miliarde de lei, iar în luna iunie raportul financiar al companiei de stat arăta că în conturi mai există doar 106 milioane.

Nimeni nu vrea să explice în detaliu unde s-a dus miliardul de lei dispărut din conturile Unifarm într-un interval de numai patru luni. Fostul director Adrian Ionel a refuzat să ne răspundă la orice întrebare, actualul director Ionuț Ionescu ne-a ignorat mesajele, iar întrebările trimise pe cale instituțională companiei Unifarm au fost, de asemenea, ignorate. Când am insistat să primim un răspuns, ni s-a spus să nu mai sunăm deoarece blocăm linia telefonică pe care se comunică cu spitalele.

Guvernul României pregătește în această perioadă o nouă rundă de achiziții de echipamente medicale (în principal ventilatoare), dar Unifarm nu mai e implicată. Compania pe care statul român și-a jucat toate cărțile în primul val al pandemiei pare trasă acum pe linie moartă.

Adrian Ionel, omul care a condus Unifarm vreme de opt ani, așteaptă să fie judecat într-un dosar de corupție în care prejudiciul invocat de procurori este de doar 2,3 milioane de lei. Mult mai important este însă dezastrul managerial pe care îl lasă în urma sa: o companie de importanță strategică pe care statul român nu se poate baza într-o criză sanitară și o sumă de un miliard de lei despre care nimeni nu vrea să explice în mod transparent cum a fost cheltuită.

Autor: Victor Ilie
Editori: Mihai Voinea, Cristian Delcea


O parte din cheltuielile necesare pentru munca de documentare a acestui articol a fost susținută printr-un grant acordat de Romanian United Fund (RUF).

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente