Zilele acestea, rețelele sociale s-au umplut cu fotografii de la serbări de final de an, în care părinții și copiii zâmbesc plini de mândrie și optimism, bucuroși că au terminat cu bine anul școlar. Profesorii au tras linie, au încheiat mediile și se pregătesc de vacanța mare. Președintele României a apărut și el în public, vorbind către țară din mijlocul unor elevi. Așa arată România educată.

Însă mai există și o altă Românie. Cea a copiilor care s-au pierdut pe drum și care-i obligă pe profesorii din mediul rural să facă și un bilanț paralel: cel al elevilor care au abandonat școala.

Împinși de sărăcie și de lipsa de interes a autorităților sau ținuți captivi de mentalitatea părinților, sute de mii de elevi au renunțat la școală în ultimii ani. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la rata de părăsire timpurie a școlii, cu un procent de 15%.

Am fost în câteva comunități care se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar pentru a înțelege cum trăiesc și ce-i ține departe de școală pe acești copii. Am întâlnit cadre didactice care depun eforturi pentru a nu-și pierde elevii pe parcursul anului, dar care se simt dezarmate că statul nu are o politică coerentă pentru reducerea acestui fenomen.

Așa arată România needucată: