Agitație în educație. Și nevoia, urgentă, de educație istorică
27 ianuarie 2023. Legile Educației sunt frânate de PSD, care spune că-s prea înconjurate de secretomanie și că favorizează industria meditațiilor. Ministerul Educației a fost prea ocupat să uite de suspiciunea de plagiat a premierului ca să le facă publice și să le dezbată transparent. Doar legile merg înainte, procesul de plagiat nu. E sfârșit de săptămână, așa că haideți să ne întoarcem la cărțile pe care nu le știm și să vedem ce ne bucură.
Play the Day
-
PSD cere amânarea legilor educației, elaborate de ministerul condus de Ligia Deca, pe motiv că este nevoie și de consultări cu mediile educaționale și că există o „confidențialitate de neînțeles” asupra lor.
Termenul stabilit pentru adoptare era martie. Dar respectarea termenelor nu pare să fie specialitatea Ministerului Educației, care a reușit, voluntar sau nu, să-l scape pe premierul Nicolae Ciucă de unul dintre procesele de plagiat.
Cum? Pentru că a depus recursul în afara termenului legal, Ministerul Educației a pierdut definitiv procesul în care premierul Ciucă obținuse suspendarea analizei tezei sale de doctorat. Ministerul explică pentru G4Media că ar fi trimis la timp solicitarea, dar că ea s-a pierdut cumva. Curat Caragiale.
-
Traversăm până duminică un prim episod de iarnă grea. Cod galben de precipitații în 22 de județe și cod portocaliu de ninsoare în alte 5. Deci, avem nevoie de mai multă energie.
Avem? Da, dar există un „dar”, potrivit Asociației Energia Inteligentă. România are cea mai rapidă rată de golire a depozitelor de înmagazinare din UE în această iarnă, în afara Ungariei. Potrivit Asociației, situația ar putea deveni dificilă, dacă vremea se va răci în următoarea perioadă. Depozitele de gaze din România mai au 68,3% din capacitatea lor de înmagazinare, în timp ce media europeană este de 74,8%.
-
Mai avem de așteptat la cozi în vămi. Olanda și Austria își mențin opoziția față de aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație Schengen. „Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a declarat cancelarul austriac, Karl Nehammer, după întâlnirea cu omologul său din Olanda, Mark Rutte.
-
Statele Unite se pregătesc de noi proteste. Cinci ofițeri sunt acuzați de crimă, după ce au o oprit un motociclist de culoare și l-ar fi bătut crunt timp de trei minute, spune familia victimei. Poliția va face publice imaginile și a rugat oamenii să rămână calmi. La fel și președintele Joe Biden, însă incidentul aduce din nou în discuție folosirea disproporționată a forței împotriva cetățenilor de culoare. Chiar dacă polițiștii implicați sunt și ei de culoare. Șeful Poliției din Memphis spune că ofițerii au făcut „absolut” totul greșit în intervenția lor.
-
„Ştim şi ne aducem aminte că indiferenţa şi ura ucid”, spune Volodimir Zelenski, președintele etnic evreu al Ucrainei, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului.
Cu aceeași ocazie, Putin îi acuză pe „neonaziştii din Ucraina” de crime împotriva civililor, de epurare etnică şi acţiuni punitive.
Armatele amândurora au nevoie de o victorie majoră și trebuie să atace, însă prima care o face își va asuma și cele mai multe riscuri, scrie The Guardian.
Riscurile istoriei pe care nu o știm
Foto: Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Soldați români și germani adunând evrei pentru a-i executa
În mai puțin de o săptămână, în România lui 2023, un demnitar local a avut o răbufnire rasistă publică, un profesor universitar din Sibiu a publicat pe Facebook – iar apoi a șters – un cântec interpretat de studenți militari pe versuri de poetul legionar Radu Gyr, iar președintele Camerei Deputaților și-a început un discurs oficial cu un citat din publicistul legionar Petre Țuțea.
Astfel de incidente sunt semne ale unei probleme mult mai adânci, spune istoricul Adrian Cioflâncă, de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului: studiile sociologice arată că aproape jumătate din populația României nu știe că circa 400.000 de cetățeni români au fost exterminați de statul român între 1940 și 1944, în perioada dictaturii antonesciene.
„Coordonatele opiniei publice față de problema Holocaustului, față de imaginea lui Ion Antonescu nu s-au schimbat major. Asta arată că statul nu face eforturi sistematice și de amploare care să creeze o conștiință publică democratică. Cei mai mulți oameni – spre 50% în sondaje – nu știu mai nimic, nu au nici o opinie”, spune Adrian Cioflâncă.
„De-acolo trebuie început”, adaugă el. „Măcar să transmitem cunoștințe de bază. Există o categorie a ambivalenților, cu care se poate lucra explicând mai clar ceea ce s-a întâmplat. Și există și un contingent mai radical în societatea românească, de 10-15%, față de care speranțele sunt mai mici. Problema este ca acest nucleu să nu se extindă spre zone critice ale societății românești”.
Situația se agravează, mai spune Adrian Cioflâncă, atunci când se manifestă și o complicitate a instituțiilor statului cu organizațiile extremiste.
„Decidenți din instituțiile în uniformă simpatizează cu idei radicale și exprimă idei rasiste. Or, ăsta e un lucru foarte grav. Condiția pentru ca România să facă parte din Uniunea Europeană e ca extremismul să fie exclus din expresia publică și din expresia instituțiilor publice fără rest, fără a face compromisuri – aici, fiecare instituție trebuie să se uite în curtea proprie”.
Mai ajutăm aducerea aminte cu un text al istoricului despre pogromul de Iași, pornit de la zvonuri și de la un declanșator mai puțin cunoscut: culoarea roșie. „În zilele războiului, ca urmare a intensei propagande anticomuniste a autorităților române, culoarea roșie era asociată mecanic, pavlovian, cu bolșevismul. Și pentru că bolșevismul era echivalat cu evreitatea (și invers), roșul era, în același timp, un semnificant al iudaității”.
Capture
Acest urs negru din Colorado e ca multe fete pe care le cunoaștem și chiar ca ce cea care scrie aici. Nu se mai satură de selfie-uri, așa că și-a făcut peste 400 de fotografii în fața camerei care supraveghează parcul în care locuiește. Toate celelalte animale își văd de treabă, doar el pozează, doar-doar îl vede cineva.
FWD
-
E vineri și ar fi trebuit să fim deja liberi, potrivit studiilor care arătă că productivitatea companiilor care au adoptat săptămâna de lucru de patru zile a crescut. BBC se întreabă dacă e posibil asta peste tot și în ce condiții.
-
Marie Kondo, starul minimalismului și al debarasării casei, spune că a cam renunțat la a face curățenie după ce a născut trei copii. „Casă curată, minte curată” era motto-ul după care își organiza viața, dar după ce a pus o lume întreagă să-și arunce nimicurile, spune că preferă să-și petreacă timpul cu copiii ei decât să se asigure că totul e lună.
Shuffle
-
A fost o săptămână plină pentru Recorder, așa că nu prea a fost timp de recomandări personalizate din partea echipei. Dacă e să rămâneți cu ceva de la noi, însă:
–Mașinăria imobiliară a primarului din Sinaia și ultimul ei client, Lucian Bode, e un thriller 100% adevărat despre goana unui edil de a transfera în proprietatea sa fiecare parcelă de pământ valoroasă, pe bani puțini, și despre ministrul care beneficiază de prietenia cu el printr-un discount generos.
–Adolescenții și stupefiantele. Ce e de făcut „într-o țară care înoată în droguri”. Podcastul Recorder, mai mult decât un interviu, e un document despre ceea ce facem când vrem să ajutăm.
Dacă vreți un film artistic, Alex Nedea întărește recomandarea lui Filip Standavid de săptămâna trecută. Mergeți la Taximetriști. Avem loc toți.
-
Editura Vellant și Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel au lansat ediția pentru tinerii cititori (12+) a cărții „Omul în căutarea sensului vieții”, cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre concentraționiste. Cartea, devenită bestseller internațional cu peste 10 milioane de copii vândute, deschide cea mai intimă perspectivă asupra înțelegerii omului în situații de nesupraviețuit, a modului în care acceptă trauma, găsind, în final, sens în ceea ce trăiește.
-
Manuscrise despre care acum 10 luni nu se știa nimic au fost salvate de un grup de binefăcători privați și donate Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei, unde au fost studiate, apoi editate critic. Acum, sunt disponibile tuturor la Muzeul Național al Literaturii Române. E prilej de reîntâlnire cu istoria, cu Mircea Eliade și cu noi.
-
Dacă nu aveți chef de clasici, mergeți duminică la Control. E a doua ediție a SWORDS – Spoken Word Sessions, care își propune să aducă laolaltă poeți, actori, autori și performeri, în spectacole spoken word, completate de muzică și proiecții multimedia.
Filip Standavid vă așteaptă pe Youtube, Google Podcasts, Spotify și Apple Podcasts cu varianta audio a știrilor zilei. La bună revedere.
