NEWSLETTER

Rușinea națională de care toți știau

Bună dimineața! Încheiem o săptămână în care politicienii au fost nevoiți să recunoască, după anchetele privind abuzurile din căminele de bătrâni din Ilfov, că ne confruntăm cu „o rușine națională” (Iohannis) și „o afacere cinică” (Ciolacu). S-a lăsat cu demisii și controale, dar fără o perspectivă privind o schimbare reală în sistem.

Play the week

1. Cine pleacă după abuzurile din Ilfov

Grigore Popescu / AGERPRES FOTO

După ororile descoperite în căminele de vârstnici din Ilfov, au început să cadă capete ale instituțiilor care ar fi trebuit să se asigure că oamenii sunt tratați cum trebuie. Inclusiv la nivel înalt. Și-au dat demisia în cele din urmă și miniștrii Muncii și Familiei. Anchete jurnalistice au arătat cum statul, prin diverse instituții, știa că bătrânii sunt bătuți, înfometați și puși la diverse munci, dar nu a făcut nimic.

De ce pleacă Budăi. O demisie de onoare, potrivit premierului. A fost cerută de Centrul de Resurse Juridice, ONG-ul care a semnalat abuzurile. Acesta reclamă că ministrul Muncii, Marius Budăi, nu doar că știa de probleme, dar a și încercat să le ascundă scăpând de controalele organizației neguvernamentale.
De ce pleacă Firea. PSD i-a solicitat să facă un pas în spate pentru că afectează imaginea partidului. I s-a cerut demisia și în Piața Victoriei, chiar de ziua ei. Asta după ce au ieșit la iveală multiple legături ale sale cu administratorul azilelor din Voluntari. Firea insistă că n-are legătură cu abuzurile. Spune că se sacrifică „pentru ca premierul să poată lucra în liniște”. Între timp a primit susținere de la Piedone și partidul lui Dan Voiculescu.
Zoom out: toți știau. O serie de articole publicate de Centrul de Investigații Media, Buletin de București și Libertatea arată că mai multe instituții au fost informate de abuzuri. Vecinii unui cămin au ajuns chiar să dea în judecată Primăria Voluntari. Un centru a continuat să funcționeze deși a fost controlat de șapte ori de Direcția de Asistență Socială a Primăriei Voluntari, unde sora Gabrielei Firea a fost șefă de serviciu.

2. Vânătoare de vrăjitoare

Dincolo de demisii, la cererea premierului a pornit un val de controale în centrele de îngrijire din țară. Au scos la iveală și mai multe nereguli, dar s-a și făcut exces de zel.

Rezultatele controalelor. 21 din cele peste 1.000 de centre verificate au fost închise. Pentru a scăpa de amenzi, unii i-au mutat pe bătrâni în clădiri aflate în construcție, în câmp.
Cealaltă față a controalelor. Proprietari de azile și autorități locale spun că au primit amenzi pentru lămâi mucegăite, pete pe pereți sau fisuri în faianță. Acuză heirupism cu scopul de a minimiza abuzurile din Ilfov, creând impresia că peste tot sunt probleme.
🎧Cine are de suferit. În pericol sunt tocmai beneficiarii acestor centre, spune la Știrile Zilei de la Recorder Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice.
Acum știm. Ce facem cu asta? Ajută să sprijinim comunitățile locale, ONG-urile și jurnaliștii independenți.

3. NATO deschide ușa Ucrainei, dar nu spune când

AP Photo/Pavel Golovkin

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-ar fi dorit să fie în această fotografie cu liderii NATO, reuniți săptămâna aceasta în Lituania, la Vilnius. Mai precis, să primească o dată clară de aderare la alianță. Chiar dacă nu s-a întâmplat, Ucraina are noi angajamente de livrări de arme.

Promisiuni pentru Kiev. Ucraina va putea intra în NATO când aliații vor fi de acord, iar condițiile vor fi îndeplinite, în orice caz, nu cât timp războiul cu Rusia continuă, au stabilit aliații la Vilnius. Au oferit Kievului o procedură de aderare simplificată, la fel ca în cazul Finlandei și Suediei. Pentru ucraineni este însă o dezamăgire și un duș rece.
Veste bună pentru Suedia. Încă din seara de dinaintea reuniunii, Turcia a anunțat că renunță la opoziția față de intrarea Suediei în alianță. Marea Baltică devine un „lac NATO”, ceea ce va complica o rută de tranzit importantă pentru marina lui Vladimir Putin.
Centru de instruire F-16 în România. Am putea începe să antrenăm piloţi ucraineni pe avioane de luptă F-16 de luna viitoare. Bucureștiul a cerut un simulator de zbor, iar baza aeriană pentru instruire a fost desemnată, dar nu a fost anunțată public.

CAPTURE

Cum se nasc stele similare cu Soarele: o nouă imagine a telescopului James Webb, la un an de la primele fotografii pe care le-a transmis din spațiu. Foto: NASA, ESA, CSA, STScI, Klaus Pontoppidan (STScI)

FWD. Pe repede-nainte

Alex Tudor / AGERPRES FOTO

Protest al bolnavilor de cancer. Zeci de pacienți s-au strâns din mai multe județe ale țării în fața Ministerului Sănătății, la 40 de grade Celsius, pentru a-și cere dreptul la viață. Sunt nemulțumiți că ministerul nu a dat normele pentru aplicarea Planului Național de Combatere și Control al Cancerului.
Poduri în stare critică. Aproape toate podurile și pasajele din București expertizate în 2023 nu sunt în stare tehnică bună pentru siguranța circulației. În fază critică: Pasajul Lujerului și Podul Băneasa. Între timp, la Beclean, grinzile podului noii centuri a orașului (în construcție), au fost doborâte de vânt pe timp de furtună.
Ploșnițele închid Biblioteca Națională. Accesul urma să fie oprit la finalul lunii pentru igienizare. Dar din cauza ploșnițelor găsite pe banchete de la parterul clădirii termenul este devansat cu două săptămâni.

Doza de optimism

Cea mai albă vopsea. La cât a suferit de căldură întreaga planetă săptămâna aceasta, invenția unei vopsele atât de albe încât, aplicată pe acoperișul unei case, reduce cu 40% nevoia de aer condiționat nu poate decât să ne bucure. Ar putea fi pusă pe piață peste un an.
Tehnologie și tratarea cancerului. Tumorile de creier ar putea fi tratate mai repede și mai ușor cu ajutorul inteligenței artificiale. Între altele, ar putea ajuta obținerea unor rezultate mai rapide la analize necesare în timpul operațiilor. (știre semnalată de Roberta Angheleanu)
📸Colaborare între specii. Cercetători din Italia au descoperit un caz rar: puii unor păsări din specii diferite cresc în același cuib.

SHUFFLE. Recomandări

Despre responsabilitate. Mulți ne întrebăm zilele acestea cine e responsabil pentru cum au ajuns să fie tratați vârstnicii în România și ce înseamnă azilele pentru viața fiecăruia. Revista DoR a explorat în ultimul număr, printr-o serie de mici eseuri, ce responsabilitate avem pentru cum e România astăzi. (o recomandare de la Cristian Lupșa)
Nostalgie. Povestea omului care a desenat mașina simbol a românilor. (o recomandare de la Cristian Delcea)
🎧 Wimbledon în lanul de porumb. Pentru pasionații de tenis (ca unii dintre noi din redacția Recorder), acum când ne pregătim să aflăm câștigătorii de la Wimbledon, iată povestea unui fermier american care la 10 ani s-a îndrăgostit de turneul din Marea Britanie după ce a auzit o transmisiune de acolo la BBC. Pasiunea l-a făcut să-și construiască propriul teren de tenis la fermă. (o recomandare de la Ani Sandu)
O strângere de mână. Cum a ajuns jucătoarea ucraineană de tenis Elina Svitolina în semifinalele de la Wimbledon și de ce refuză, în continuare, să dea mâna cu adversarele din Rusia și din Belarus. (o recomandare Filip Standavid)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

La moartea lui Milan Kundera

Moartea lui Kundera m-a prins citind Kundera. N-a fost o coincidență. Știam de multe luni că sfârșitul marelui scriitor ceh e foarte aproape. Aș spune chiar că urmăream orice știre despre starea de sănătate a acestui om de 94 de ani din care rămăseseră o umbră și o bibliotecă. Totodată, Milan Kundera a fost – din motive cât se poate de personale – autorul pe care l-am recitit cel mai mult în acest an.

Dacă e nevoie ca acum, la moartea sa, să aleg o singură carte pe care să o recomand celor tineri, ca să se apropie totuși de acest continent dispărut, nu aș alege un roman, nu aș alege o nuvelă, aș alege „Testamente trădate”. E un volum vechi de 30 de ani, care vorbește despre arta romanului și despre marea cultură europeană, astăzi dispărută.

Cartea aceasta conține și cele mai bune pagini pe care le-am citit vreodată despre Kafka.

Kundera a fost un romancier grozav – alături de Kadare cel mai bun din partea noastră de lume și de timp. Dar ca eseist a fost încă și mai bun.

Moartea sa e o pierdere atât de gravă încât se cuvine să o întâmpinăm cu multă, multă lectură. E destul de simplu ce avem de făcut mai departe: să-l citim pe Kundera până chiar devine nemuritor.