NEWSLETTER

Atenție, cad drone în țara lui „fă-te că lucrezi”

Bună dimineața! Drone continuă să cadă în România în timp ce rușii bombardează porturile ucrainene de la Dunăre. Românii aproape de graniță se resemnează cu ideea că riscă să devină victime colaterale, iar guvernanții încearcă să repare gafele de comunicare cu alerte, inclusiv cu portavocea, și adăposturi improvizate.

Play the week 1. Ies dronele la iveală

De la negările fervente, de la cel mai înalt nivel al statului, că o dronă rusească a pătruns în România, am ajuns în câteva zile ca fragmente din nu mai puțin de trei drone să fie găsite în zone diferite din județul Tulcea. Cele mai recente, la 15 km distanță de graniță și sub 10 km de orașul Tulcea.

Adăpost antiaerian la Plauru, Tulcea. Foto: Agerpres/Silviu Matei

Cum a fost posibil? Se fac anchete, dar premierul Ciolacu a vorbit de resturi de drone lovite de armata ucraineană și căzute pe teritoriul nostru. NATO transmite că nu există niciun indiciu că Rusia ar ataca intenționat România. Ce știm e că niciuna dintre drone nu a fost detectată de România pe radar. Zboară la altitudini prea mici.
De ce contează. Pentru că s-ar putea repeta oricând. Locuitorii din apropiere de graniță s-au obișnuit deja să fie treziți noaptea și să filmeze atacurile din țara vecină. Nu vor să-și părăsească locuințele, chiar dacă știu că pe viitor dronele ar putea ajunge și în curtea sau casa lor.
Ce facem. Pentru cei cărora nu le ajunge apelul premierului Ciolacu să ne liniștim, ca să nu „o luăm razna cu toții”, la Plauru, unde au fost descoperite primele fragmente de drone, au apărut două adăposturi din beton, similare celor folosite de militari în Afganistan. Un localnic și-a făcut planul: „Băgăm caprele acolo, la iarnă”. Oamenii au început să fie avertizați prin Ro-Alert de atacuri. La cei fără semnal, mesajul ar urma să fie transmis cu portavocea. Extindem și restricțiile de zbor în apropiere de granița cu Ucraina.
Zoom out. În timp ce Guvernul român vrea să convingă Moscova să renunțe la atacuri convocând la discuții reprezentanți ai Ambasadei Rusiei, Vladimir Putin caută mai multe arme. A primit săptămâna asta vizita liderului Coreei de Nord, Kim Jong Un. Deocamdată oficial se vorbește doar de „posibilitatea” cooperării militare.

2. Țara lui „fă-te că lucrezi”

Cât timp politicienii români se poticnesc la comunicare, instituții ale statului la vârful cărora tot ei au instalat oameni fără pregătire strâng date contradictorii pe care nu se obosesc să le verifice. O arată cea mai recentă investigație Recorder, despre cum sunt reciclate deșeurile în România.

Datele reciclării. România ar trebui să recicleze 50% din gunoiulul produs, dar reușește doar 11%. Concret însă, nu se știe cât reciclăm de fapt, pentru că statisticile instituțiilor care colectează aceste date se bat cap în cap, iar niciun funcționar al statului nu pare să observe. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune la Știrile Zilei de la Recorder că va trimite Corpul de Control la toate instituțiile implicate.
Festival de declarații. „Mă lupt, sunt tânăr, cu drag de muncă”, asta spune Laurențiu Păștinaru în materialul Recorder că îl recomandă la șefia Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Politicienii s-au întrecut în astfel de declarații și promisiuni și la debutul de an școlar. Unii chiar au părut să facă un concurs de cât de multe școli reușesc să viziteze. Primarul din Târgoviște a ajuns la 7, cel din Suceava la 17. În Dâmbovița între timp, Inspectorul Școlar General a dat-o din bâlbă-n bâlbă.
Date ascunse. O dovadă de lipsă de transparență la raportarea datelor: Ministerul Sănătății refuză să transmită situația infecțiilor nosocomiale pe fiecare unitate sanitară în parte, deși legea îl obligă.

3. Sănătatea, la coada priorităților

Că tot vorbim de ministerul condus de Alexandru Rafila, sănătatea e prima sacrificată în timp ce guvernanții încă lucrează la lista măsurilor fiscale pentru a reduce deficitul. Ministrul de Finanțe avertizează că am putea ajunge să ne împrumutăm iar de la FMI.

Adio bani pentru spitale. Guvernul a renunțat la 740 de milioane de euro din PNRR pentru construcția sau modernizarea de spitale, pe motiv că proiectele riscau să nu fie gata la timp. Beneficiarii investițiilor nici măcar n-au fost anunțați înainte ca vestea să ajungă în presă.
Reacția societății civile. „Preferăm să luăm bani cu împrumut pe care plătim dobânzi”, spune Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației Dăruiește Viață, după anunțul că, în locul banilor europeni gratis, România se va împrumuta pentru realizarea investițiilor. Cu peste 40 de milioane de euro, asociația a construit de la zero un spital de oncologie pediatrică.
Zoom in. Familia Alexandrei, tânăra însărcinată care a murit la maternitatea din Botoșani după ce a fost ignorată de medici, cere daune de 7 milioane de euro. La un spital din Timișoara, medicii au ajuns să facă o chetă pentru dezinfectanţi şi hârtie igienică. La Târgu Jiu, un medic trimis în judecată pentru luare de mită e acuzat că a luat iar șpagă de la rudele unui pacient, bani pe care i-a dat înapoi după ce persoana a murit. La Suceava, părinții unui adolescent în moarte cerebrală s-au răzgândit privind donarea de organe după ce au fost sfătuiți de preot.

(Po)veștile Recorder

Efectele unei investigații Recorder. Dosar penal la Pielești și toți banii dați înapoi

Acum patru luni v-am povestit cum, în comuna Pielești din Dolj, PMP, PSD și USR s-au unit pentru a mușamaliza o investiție eșuată la rețeaua de apă-canal construită în comună din fonduri europene. Mai precis, au vrut s-o demită pe Dana Idita, directoare la compania de apă-canal din localitate, cea care descoperise mai multe nereguli la investiție.

Planul a eșuat în ultimul moment când, la apariția camerelor Recorder la ședința Consiliului Local, o parte dintre consilieri au dat înapoi.

Ce s-a întâmplat de atunci:

• Parchetul European a deschis dosar penal la Pielești. Zilele trecute procurorii au făcut primele audieri în acest caz.

• Inspectorii anti-fraudă din Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au confirmat după un control la Pielești descoperirile Recorder. „Din verificările pe teren se constată nefuncționalitatea întregului proiect”, se arată în raport. AFIR a somat primăria Pielești să returneze cei peste 5.000.000 de lei investiți, urmând să poată recupera în instanță prejudiciul de la firma care a realizat proiectul.

Astfel, Pielești se alătură altor 500 de comune de la care statul român trebuie să recupereze prejudicii de peste 110 milioane de lei, bani dați prin AFIR.

20% din această sumă trebuie recuperată de la comune unde s-au constatat nereguli după ce acestea au fost prezentate de investigații Recorder.

Pe primul loc în topul primăriilor care trebuie să dea bani înapoi, cu 10 milioane de lei, este comuna Dobrosloveni din Olt, unde Recorder a demonstrat în 2020 că rețeaua de apă potabilă a fost construită prost și scump. Urmează comunele doljene Gângiova și Vârvorul de Jos, tot cu două rețele de apă despre care ați aflat de asemenea din documentarea Recorder. Acum în acest top intră și Pieleștiul.

PS: Vă mai amintiți că printre consilierii locali care au votat pentru a scăpa de Dana Idita a fost și Cristian Gherasim de la USR? Și cu el s-au mai întâmplat lucruri între timp. Demis din partid la scurt timp după publicarea materialului Recorder, Gherasim a găsit înțelegere la partidul AUR. Deputatul AUR Ringo Dămureanu i-a luat apărarea lui Gherasim printr-o declarație politică prin care a acuzat „execuția fără drept de apărare” din USR a consilierului Gherasim.

CAPTURE

Noi incidente cu ultrașii în tribune. UEFA deschide proceduri disciplinare împotriva Federației Române de Fotbal, după meciul România – Kosovo de marți seară. A fost întrerupt aproape o oră din cauza bannerului „Kosovo e Serbia” afișat de unii suporteri pe Arena Națională. Foto: Inquam/George Călin

FWD. Pe repede-nainte

Foto: Agerpres/Radu Tuta

Grevă la CFR. Aproape 300 de trenuri au stat pe loc două ore ieri dimineață, în cadrul grevei de avertisment prin care sindicaliștii cer salarii mai mari. Aproape că nu trece săptămână fără să iasă la iveală probleme legate de calea ferată: de la ploșnițe în vagoanele de dormit la trenuri care nu pot opri în stație.
Influențe. Mama tânărului care s-a urcat drogat la volan și a provocat accidentul din localitatea 2 Mai, în care au murit două persoane, a fost arestată preventiv. E acuzată că a încercat să șantajeze un martor din dosar. Tatăl e sub control judiciar după ce i-au descoperit în casă muniție pe care nu avea voie să o dețină. E cercetat și pentru că a pornit cu scuterul în trombă, pe trotuar, printre reporteri după ce a dat declarații la DIICOT.
Oficial fără MCV, cu ochii la Schengen. Mecanismul prin care Bruxelles-ul a monitorizat 16 ani funcționarea justiției în România a fost închis oficial. Cât despre Schengen, România vrea să dea în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă aceasta va continua să ne blocheze accesul în spațiul de liberă circulație.
4 ani de suspendare. Simona Halep a primit un verdict dur în scandalul de dopaj. Acuză o mare nedreptate și va face recurs. Odată cu verdictul, apar și detalii despre cum a ajuns Simona să iasă pozitiv la roxadustat: de la un supliment pe care i l-a dat fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou.
Catastrofă în Libia. Până la 20.000 de persoane ar fi murit în orașul-port Derna, în urma inundațiilor, potrivit estimărilor autorităților. Precipitațiile record au făcut ca două diguri să cedeze. ONU consideră că tragedia ar fi putut fi prevenită dacă oamenii ar fi fost avertizați și evacuați la timp. Corupția a jucat și ea un rol.

Doza de optimism

Vine darul de la David. David Popovici își dorea ca de ziua lui, la 19 ani, să strângă din donații 45.000 de euro pentru a cumpăra un apartament unor frați pasionați de muzică. A reușit chiar să depășească suma.
Semne de viață. NASA a descoperit, cu ajutorul telescopului James Webb, ceea ce ar putea să fie semne de viață pe o planetă îndepărtată. E vorba de o moleculă care pe Pământ e produsă doar de organisme vii. Este nevoie însă de mai multe cercetări pentru a confirma rezultatele. Ar putea fi gata într-un an.
Roboți în ajutorul coralilor. Cercetătorii australieni testează un sistem care, cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea să reanime mai repede recifele de corali.

SHUFFLE. Recomandări

Politizarea ultrașilor. Un articol despre ascensiunea politică a ultrașilor, dar și despre complicitatea Federației Române de Fotbal și a Jandarmeriei la derapajele ultrașilor. (o recomandare de la Ani Sandu)
🎦O fereastră spre lumea spionajului. Seria documentară „Spy Ops”, de pe Netflix, pătrunde în culisele unor operațiuni de spionaj care au conturat lumea în care trăim azi. Ca orice informație care vine din lumea ascunsă a serviciilor secrete, poveștile prezentate trebuie privite cu o doză de scepticism. Dar nu vezi zi de zi spioni CIA, MI6 sau KGB dând interviuri, pe față, cu nume și prenume. Măcar pentru asta merită să aruncați o privire. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)
Obligate să fie cât mai slabe. O anchetă BBC Panorama arată cum două dintre cele mai prestigioase școli de balet din Regatul Unit recurg la diferite forme de constrângere pentru a-și motiva dansatoarele să devină nesănătos de slabe de la vârste foarte fragede. Cele mai multe dintre ele rămân cu traume puternice toată viața. (o recomandare de la Anna Constantin)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

În căutarea lumii ideale

O confesiune: nu îmi plac toate cărțile despre care scriu aici. E adevărat că prefer să scriu despre autori și volume care îmi plac, dar asta nu se întâmplă întotdeauna.

Mai scriu și despre ce cred că ar trebui ceilalți să citească. Lucrarea lui Bregman, „Utopie pentru realiști”, face parte din această categorie: nu e o carte pe gustul meu, dar e o carte care e bine să fie citită.

Îl găsesc pe Bregman prea optimist. În plus, felul său de a se uita la viață și la istorie e lipsit de profunzime, are, ca să zic așa, o viziune contabilicească asupra existenței.

Dar eseul său despre noile utopii, cele menite să deschidă „ferestrele minții”, este solid. Cum va fi lumea de mâine în mod ideal? Vom trăi într-un univers în care venitul de bază universal va fi norma? Săptămâna de lucru de 15 ore? Toate granițele vor rămâne deschise?

Bregman încearcă să ne arate că suntem înconjurați de nedreptate (nu că ar fi greu să ne dăm seama de asta), deși trăim într-o epocă mai bogată în bani și obiecte decât toate celelalte la un loc. Și că încă sunt lupte de dat.

Bregman scrie despre un viitor în care sărăcia va fi complet eradicată. Și, poate, și bolile.

Despre cum putem scăpa și de prostie, mai vechea companie a sapienșilor, însă – prea puțin.

Atenție: „Utopie pentru realiști” nu e o carte care descrie viitorul, ci una care caută să-l facă să arate într-un anume fel. Bineînțeles că a ajuns și bestseller internațional.