NEWSLETTER

Pariu pe presă

Bună dimineața! Încheiem săptămâna cu noi exemple de politicieni sau angajați la stat acuzați că au luat mită, cu îngrijorări legate de starea presei, dar și cu motive de speranță. În ciuda presiunilor, mai sunt români care se încăpățânează să fie corecți.

Play the week

1. Cei care s-au opus

Prima pagină a Gazetei Sporturilor de miercuri. Foto: Facebook/Răzvan Luțac

În săptămâna în care premierul Marcel Ciolacu s-a războit în declarații cu industria jocurilor de noroc, pe care a acuzat-o de șantaj, jurnaliști de la Gazeta Sporturilor și Libertatea au spus un „Nu” hotărât presiunilor venite dinspre firmele de pariuri.

Ce s-a întâmplat. Redactorul-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, a fost forțat să plece de la conducerea ziarului, după ce ambele publicații din grupul Ringier au refuzat cererile unor persoane din managementul companiei de a arăta în avans articole despre firmele de jocuri de noroc. Ringier Sports Media Group, compania care deține Gazeta Sporturilor, are interese de business în zona pariurilor sportive.
De ce contează. E un atac grav la libertatea presei, deja sugrumată din toate direcțiile. În același timp, jurnaliștii dau un semnal clar că nu sunt dispuși să cedeze la astfel de presiuni. Aproximativ 100 dintre angajații din grup au semnat comunicatul de protest față de înlăturarea lui Țepelin.
Ce se schimbă. În esență, pe lângă interzicerea consumului de alcool în sălile de jocuri, guvernul mai face rost de bani la buget prin taxe mai mari impuse firmelor din domeniu. Cu alte cuvinte, mai degrabă urmărește banii decât protecția celor vulnerabili, deși promite direcționarea unor sume pentru prevenirea și tratarea dependenței. Banii alocați până acum au rămas necheltuiți. În ultimii ani, proiecte de lege care înăspresc regimul jocurilor de noroc au zăcut în Parlament.
🎧 Fără publicitate. Reclamele la jocurile de noroc ar trebui interzise complet, spune influencerul Silviu Faiăr la Știrile Zilei de la Recorder. El și-a încurajat urmăritorii să combată aceste reclame prin comentarii critice la postările celor care iau bani din asta.

2. Din nou mită la vedere

După baronul PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, un alt lider social-democrat este arestat preventiv. Acuzat de trafic de influență, primarul din Mioveni, Ion Georgescu, a fost prins în flagrant când înapoia o parte din șpaga cerută pentru angajarea unui medic la spitalul din localitate. Dădea banii înapoi pentru că nu și-ar fi ținut promisiunea.

Cum s-a aflat. Cel care l-a denunțat pe primar ar fi șeful Poliției Locale Pitești, prieten de 30 de ani cu edilul. Ar fi vrut să îi angajeze fiica la spitalul din Mioveni. „Eu nu rămân dator la tălică!”, i-a spus primarul, potrivit stenogramelor din dosar. Georgescu a fost exclus din PSD, dar filiala din Mioveni îl susține în continuare. Prefectul l-a suspendat din funcție.
Resemnare. Confruntat, în ultima lună, cu mai multe scandaluri de corupție printre medici, ministrul Sănătății nu crede că vom scăpa vreodată de corupție.
Alte anchete de mită. Medici de la Spitalul Județean de Urgență Ploiești sunt acuzați că au luat mită pentru a elibera documente necesare concediilor medicale. Șeful Inspectoratului pentru Controlul Transportului Rutier Cluj ar fi anunțat firmele de transportatori când și unde au loc controale pe drumuri.

3. Să vorbim despre droguri

De la accidentul din vară din localitatea 2 Mai, în care doi tineri au fost uciși de un șofer care se drogase, politicienii s-au întrecut în declarații privind ce e de făcut pentru a limita consumul, în special în rândul tinerilor. Săptămâna viitoare subiectul va fi abordat și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Unde suntem. Traficul de droguri a crescut în România în ultimii ani, traficanții găsesc noi metode de distribuire, iar vârsta consumatorilor a scăzut până la 10 ani. În 2023, nouă persoane au murit în accidente pe fond de șofat sub influența drogurilor.
Ce facem. În timp ce rudele și prietenii tinerilor uciși în 2 Mai cer pedepse mai dure pentru șoferii care se urcă băuți sau drogați la volan, Parlamentul va dezbate o lege prin care traficanții ar urma să nu mai scape de închisoare. Ministrul de Interne, pe de altă parte, aruncă insulte la adresa opoziției care-i cere să-și explice declarația cum că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută”.
Zoom out. Psihoterapeutul Eugen Hriscu atrage atenția că, în timp ce statul dotează poliția cu teste antidrog și crește pedepsele cu închisoarea, marea problemă e că România nu are niciun pat într-o secție specializată pentru tratarea dependenței de substanțe la minori. „E ca și cum ai încerca să repari softul unui calculator cu o rangă metalică.”

CAPTURE

Se poate și altfel: o campanie îndrăzneață pornită din colaborarea companiei Autonom cu Universitatea Tehnică de Construcții București. Ea vine ca un răspuns la mesajele agresive de promovare a videochatului în apropiere de instituțiile de învățământ. „Noi construim caractere” este mesajul transmis de Universitate. Foto: Facebook/Mihai Zant

FWD. Pe repede-nainte

Tragedie. Patru români sunt printre cele peste 20 de persoane care au murit în accidentul de autocar din Veneția de săptămâna aceasta. E vorba de o familie cu doi copii care se stabiliseră în Germania și se aflau în vizită în Italia. Vehiculul a căzut în gol de pe un pod și a luat foc.
Polițiști agresivi. Un poliţist local din Arad, acuzat că a bătut până la moarte un bărbat în sediul poliției, a fost arestat preventiv. Instituția spune că va reconsidera testarea psihologică a polițiștilor. În Giurgiu, un polițist e cercetat pentru purtare abuzivă după ce a fost filmat în timp ce agresează tinere de la o casă de tip familial.
Noi atacuri în Ucraina. Peste 50 de oameni au murit după ce rușii au bombardat un sat din Harkov. O rachetă a lovit o cafenea și un magazin, în timp ce oamenii se strânseseră la un parastas pentru un militar ucrainean ucis în conflict. Fiecare familie din localitate a fost afectată.
Harta hărțuirii. Aproape 10% dintre elevii și studenții din România care au participat la un studiu spun că au primit amenințări și că au fost constrânși să întrețină relații sexuale pentru a putea fi evaluați la școală sau facultate. Între formele de hărțuire cele mai frecvente sunt glume și comentarii deplasate.
Vin, sărbătorile vin. Cum am înregistrat primele temperaturi negative din această toamnă, cum și-a amintit Primăria Craiova că are de instalat beculețe pentru Târgul de Crăciun. A și trecut la treabă. Asta în timp ce temperaturile în septembrie anul acesta au bătut toate recordurile în Europa.
Premiile Nobel. Între distincțiile anunțate săptămâna aceasta: premiul pentru literatură a mers către scriitorul norvegian Jon Fosse, unul dintre cei mai jucaţi dramaturgi din lume, cel pentru medicină la cercetători ale căror descoperiri au dus la vaccinurile anti-COVID cu tehnologie ARN mesager, iar cel pentru pace la activista iraniană Narges Mohammadi, care este încarcerată, pentru lupta dusă împotriva opresiunii femeilor.

Doza de optimism

Foto: Emilia Nicolae

Noi speranțe. După 12 ani, echipa feminină de gimnastică a României revine la Jocurile Olimpice. A reușit după ce s-a clasat pe locul 10 în calificările Campionatelor Mondiale de la Antwerp.
Înapoi la realitate. Un fost adept al diferitelor teorii ale conspirației apelează la empatie pentru a convinge alți conspiraționiști că se înșală.

SHUFFLE. Recomandări

„Un spațiu al frumosului”. Atunci când unul sau mai mulți demnitari se trezesc dându-și neîntrebați cu părerea despre artă (și mai ales atunci când îi amenință „discret” pe organizatorii unei expoziții cu tăierea fondurilor), e sigur: chiar ai ce să vezi. O expoziție a sculptorului Virgilius Moldovan de la Centrul brașovean Apollonia e încă un motiv să ne facem drum în „orașul de sub poalele Tâmpei”. (o recomandare de la Filip Standavid)
Primul hotel de lux din Afganistan. Un fotoreportaj din interiorul Hotelului Intercontinental din Kabul, pe vremuri gazda unor petreceri extravagante, iar acum aflat sub controlul regimului taliban. (o recomandare de la Alex Enășescu)
📸 Când natura ne face să râdem. O galerie foto cu finaliștii la ediția din acest an a concursului Comedy Wildlife Photography Awards. (o recomandare de la Ani Sandu)
Weekend cu muzică în Cotroceni. Două zile pline de viniluri, CD-uri și casete, la un bazar ad-hoc pe Strada Doctor Louis Pasteur 65, în București. (o recomandare de la Cristian Delcea)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Jurnalul rusesc al lui Nikos Kazantzakis

Înainte să fie faimos scriindu-l pe „Zorba grecul”, Nikos Kazantzakis, unul dintre cei mai mari scriitori greci din secolul XX, a fost un leninist. Un comunist care susținea cu orice preț revoluția bolșevică. În 1927 era la Moscova. „Revoluția din Octombrie” împlinea zece ani. Acolo s-a întâlnit Nikos Kazantzakis cu Panait Istrati al nostru.

Istrati era la acea oră un scriitor faimos în toată Europa. Scriitor de limbă franceză și simpatizant și el al comunismului, Istrati va călători 16 luni prin Uniunea Sovietică, însoțit de Kazantzakis. Pe alte trasee decât cele rezervate de obicei oaspeților de peste hotare.

Și în timp ce Kazantzakis rămâne orb, Istrati vede, înțelege și începe să strige: comunismul e o farsă care va decurge într-o imensă tragedie. Întors la Paris, va scrie o carte răvășitoare: „Spre o altă flacără. Spovedanie pentru învinși”.

Întors din URSS, Kazantzakis (pe atunci un nescunoscut, primul articol în occident despre Kazantzakis l-a scris tot Istrati) va scrie acest Jurnal rusesc, de un perfect leninism.

Prietenia dintre Nikos și Panaitaki (grec după tată) s-a destrămat în trena părerilor diferite despre URSS, firul ei fiind reluat cu puțin timp ca Panait Istrati să moară (era 1935).

În toți anii în care nu și-au vorbit (după 1929), Kazantzakis continuase de fapt să-l prețuiască pe Istrati.

Iar cu anii, Kazantzakis a înțeles că Panaitaki avea dreptate și că el a greșit. Paginile acestea rusești dau o mărturie a ce vede un intelectual (strălucit) când refuză, de fapt, să vadă adevărul, cu atât mai mult cu cât e cumplit.