Război, inflație și tot mai multă încordare în societate, dar de o lună încoace PSD și PNL chiar au avut treabă: au negociat intens schimbarea calendarului alegerilor, în așa fel încât să-și sporească șansele de câștig și – poate – să pună bazele unei viitoare funcții europene, oricare s-ar întâmpla să pice, pentru Klaus Iohannis.
Coaliția PSD-PNL a stabilit că localele și europarlamentarele vor avea loc la aceeași dată, pe 9 iunie. Listele de la europarlamentare vor fi comune, cele de la locale – nu.
Nicolae Ciucă, liderul PNL, a adaptat cu această ocazie un îndemn pe care un ziar îl adresa cititorilor săi în 1990, la primele alegeri de după căderea comunismului: „Avem nevoie de liniște”. În opinia sa, e necesar ca „în anumite momente, partidele politice să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu pentru stabilitatea țării”.
La europarlamentare, cele două partide vor forma și o alianță electorală, a spus Marcel Ciolacu. Prezidențialele ar urma să aibă loc în septembrie, iar parlamentarele – în decembrie.
Opoziția, în mod previzibil, a criticat vehement demersurile PSD și PNL. Partidele din Alianța Dreapta Unită anunță că se vor adresa Curții Constituționale sau Avocatului Poporului și reclamă ceea ce liderul USR, Cătălin Drulă, a calificat drept „o crimă împotriva democrației”.
„Întărire a armatei”
Consiliul Suprem de Apărare anunță măsuri de întărire a Forțelor Armate, din cauza războiului din Ucraina.
Măsurile propriu-zise sunt deocamdată neprecizate, dar e de presupus că ar fi vorba de proiectul de lege care instituie posibilitatea unui stagiu voluntar în cazul celor interesați să devină rezerviști. Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență în Parlament. Doritorii pot încasa pe durata pregătirii pînă la 3.200 de lei pe lună.
CSAT a luat în discuție în ședința de astăzi și siguranța cibernetică: trei atacuri recente au vizat sistemul sanitar, site-ul Camerei Deputaților și chiar pe cel al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Înzestrarea armatei și securitatea din zona Dunării și a țărmului Mării Negre sunt și ele menționate în comunicatul Consiliului. De curând, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că soldații nu pot să doboare legal dronele străine care intră pe teritoriul țării.
Cât mai poate rezista Ucraina?
După doi ani de război în Ucraina, mai puțin de 10% dintre români consideră că țara vecină poate câștiga. Jumătate dintre conaționali ar vrea ca Uniunea Europeană să militeze pentru un acord de pace.
Un sondaj făcut în ianuarie în douăsprezece state membre spune că pesimismul e alimentat de stagnarea contraofensivei ucrainene și de temerile crescânde privind un al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump în Statele Unite.
După Ungaria, România este țara unde cei mai mulți cetățeni – aproape două zecimi – spun că ar fi mulțumiți sau foarte mulțumiți dacă Trump ar reveni la Casa Albă.
Dacă anul trecut cei mai mulți europeni spuneau că Ucraina trebuie să-și recâștige tot teritoriul pierdut, inclusiv Crimeea, acum majoritatea afirmă că trebuie găsit un „compromis” pentru încheierea conflictului.
E miercuri, 21 februarie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:50 PSD și PNL s-au hotărât: locale și europarlamentare pe 9 iunie
02:52 Opoziția denunță o „crimă împotriva democrației”
03:50 Tensiuni în eșalonul secund al coaliției
05:18 CSAT anunță „măsuri de întărire” a Forțelor Armate
07:05 Sondaj european: cât mai poate rezista Ucraina?
07:58 Incident îngrijorător la protestele fermierilor polonezi
09:04 Administrația Biden pregătește noi sancțiuni la adresa Rusiei
10:18 Sindicatele din sănătate anunță noi proteste
11:16 De ce renunță românii la mâncarea eco?
