Depunerea unei candidaturi prezidențiale nu e, de obicei, o afacere prea palpitantă: un politician mulțumește echipei, constată că nu ne merge bine și promite că va avea grijă să schimbe lucurile.
Nu s-a întâmplat așa în cazul lui Mircea Geoană: la scurt timp după ce și-a întregistrat astăzi candidatura la Biroul Electoral Central, fostul număr 2 din NATO a acuzat o presupusă acțiune de compromitere a sa în care s-ar fi implicat serviciile secrete din Rusia, dar și partidele locale mari.
Site-ul context.ro dezvăluia săptămâna aceasta că un fost coordonator al campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană e partenerul de afaceri al unui propagandist rus. O investigație internațională la care a participat și publicația citată arată că Rareș Mănescu, fost primar al sectorului 6 din București, a înființat o firmă împreună cu Alexei Kozlov în timp ce se ocupa de campania din capitală a fostului lider PSD.
Sub numele Alex Krepchinsky, Kozlov a publicat online numeroase materiale de propagandă pro-Putin încă din 2014, data anexării Peninsulei Crimeea.
Rareș Mănescu a refuzat să răspundă întrebărilor context.ro despre partenerul său de afaceri. A spus doar că nu mai e implicat în campania lui Geoană de circa cinci luni.
Mircea Geoană a dat un răspuns vădit iritat atunci cînd a fost întrebat dacă e, totuși, posibil ca soții Ramona și Rareș Mănescu să fi finanțat campania lui „pe filieră rusească”.
Ulterior, însă, digi24.ro a aflat că Fundația Renașterea, a cărei președintă este soția lui Mircea Geoană, a primit anul trecut aproape 15.000 de euro printr-un contract de donație de la soții Ramona și Rareș Mănescu.
Campanie cu fake news
Pe de altă parte, fostul adjunct al secretarului general NATO a făcut apel la o acuzație gravă – și nedovedită – la adresa ziaristului care semnează dezvăluirile publicate de context.ro.
Mircea Geoană a spus că Attila Biro e acuzat de presa din Bulgaria că ar fi fost implicat, în această primăvară, într-o tentativă de asasinat la adresa fostului procuror general din țara vecină.
Ivan Gheșev a scăpat nevătămat, în mai anul trecut, după ce o bombă a explodat la trecerea mașinii sale de serviciu pe o șosea.
Attila Biro califică drept „un fake news grosolan” afirmațiile despre implicarea sa în tentativa de asasinat din Bulgaria.
Platforma context.ro, adaugă el, nu a fost vreodată finanțată de Mihail Hodorkovski, un oligarh rus intrat în dizgrația lui Vladimir Putin. Ieri, Hodorkovski a publicat un mesaj pe o rețea socială, în care spunea că cetățenii români ar trebui să aibă în minte dezvăluirile despre Mircea Geoană atunci când vor merge la urne.
Planșeul Unirii: urgent sau nu chiar?
Una dintre cele mai mari lucrări publice din București continuă să provoace dispute politice la nivel înalt: primarul sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că a început procedurile prin care va denunța un protocol de asociere încheiat cu Primăria Generală – înțelegerea vizează refacerea totală a Planșeului din Piața Unirii.
Podul de beton care acoperă o porțiune a canalului prin care trece râul Dîmbovița se află în diverse stadii de degradare.
Primăria sectorului 4 nu mai vrea să fie responsabilă pentru lucrări, pe motiv că instituția condusă de Nicușor Dan întârzie emiterea avizelor și a autorizației de construcție.
Politicianul PSD îl acuză pe primarul general că refuză să recunoască pericolul public pe care îl reprezintă Planșeul Unirii.
„O reacție emoțională”, a replicat Nicușor Dan. Întrebat dacă în acest caz sunt mai importante documentele decât viaţa oamenilor, el a spus că problema nu se poate pune în astfel de termeni.
„Pe Planșeul Unirii nu a existat o expertiză care să spună că este pericol public. Există o ierarhie: stare nesatisfăcătoare, stare critică, pericol public. Expertizele de la planșeul Unirii au fost la stare nesatisfăcătoare, nicidecum pericol public.
Dacă un expert ar fi venit și ar fi spus că există pericol public să cadă întregul planșeu sau pericol public să cadă acest picior al podului, atunci noi am fi emis în secunda următoare o autorizație de urgență pentru consolidarea acelui picior de pod.
Neexistând asta, am așteptat Primăria să vină cu avizele”, a spus Nicușor Dan.
Sistemul Patriot a ajuns în Ucraina
Ministerul Apărării a confirmat pentru Europa Liberă că sistemul de apărare antirachetă Patriot donat de România Ucrainei a ajuns la destinație.
Încă de aseară, președintele Zelenski mulțumise Bucureștiului. El a îndemnat, de asemenea, țările NATO din vecinătatea Ucrainei să doboare dronele şi rachetele ruseşti. Acestea au fost adeseori folosite în atacurile asupra infrastructurii din țara vecină, iar numeroase fragmente de dronă au fost descoperite în Dobrogea în ultimul an.
Ultimul act normativ de care era nevoie pentru transferul sistemului Patriot a fost adoptat de Guvern la jumătatea lunii trecute. Documentul este confidențial și nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Se știe, însă, că el prevede că dreptul de folosință este acordat gratuit Ucrainei.
Forţele aeriene din țara vecină au doborât azi-noapte cea mai mare parte a dronelor lansate de Rusia într-un atac major, care a vizat 15 regiuni. Peste 100 de aparate de zbor fără pilot au fost folosite în cursul atacului de cinci ore și jumătate.
Explozii s-au produs la Kiev şi în suburbiile capitalei.
E joi, 3 octombrie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:52 Mircea Geoană reclamă un „atac” rusesc
04:42 Campanie cu fake news
08:53 Posibile probleme pentru Roxana Mînzatu
10:12 Planșeul Unirii: urgent sau nu chiar?
12:20 Sistemul Patriot a ajuns în Ucraina
14:08 Zbor al președintelui la Paris
15:05 Cât va costa căldura în București la anul?
15:51 Primele griji ale europenilor
