01:14 Poliția Română: Recorder „destabilizează” statul
06:04 Cea mai scumpă energie „strategică”
10:44 Coaliții punctuale
12:53 Elev mort, explicații contradictorii
13:47 Moldova se grăbește spre Europa
14:39 Tu știi ce-ți face impozitul pe venit?
Dacă o anchetă de presă reușește să destabilizeze o țară, nici nu e de mirare că țara respectivă nu pare să-și mai găsească nici pacea, din drumul: Poliția Română, una dintre instituțiile de forță ale statului, amenință jurnaliștii Recorder și acuză redacția că ar destabiliza țara și că ar afecta activitatea instituțiilor, dar chiar și siguranța cetățenilor.
Într-o conferință de presă organizată ieri, după publicarea investigației „Poliție aservită”, chestorul Georgian Drăgan a imitat cum s-a priceput discursul reprezentanților Curții de Apel București de după documentarul „Justiție capturată”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului General de Poliție, informațiile despre fenomenul funcțiilor ocupate prin împuternicire ar fi fost „trunchiate”.
Această practică a împins adeseori la vârful Inspectoratelor județene persoane obediente și nepregătite, lucru demonstrat (între altele) de notele pe care le-au primit la concursurile pentru numirea în post.
Pentru Poliția Română, însă, a observa astfel de fapte și a le face publice înseamnă că s-ar fi depășit cadrul legal al libertății de exprimare.
Alex Nedea, autorul anchetei, Alex Nedea observă la Știrile Zilei că astfel de acuzații la adresa presei, formulate de la un asemenea nivel, sunt de neimaginat într-o țară care se pretinde democratică.
Ancheta Recorder a arătat, între altele, că peste 600 de posturi de conducere din Poliție sunt ocupate prin împuternicire.
Chestorul Georgian Drăgan a fost el însuși beneficiarul metodei dezvăluite de Recorder, fiind împuternicit în diverse funcții de conducere din Ministerul de Interne și din Inspectoratul General.
Tragedii precum cele de la Caracal, Onești sau Mureș – cazuri în care Poliția Română a eșuat lamentabil și care au dus la moartea mai multor persoane – au direct legătură cu propulsarea în poziții de conducere a unor ofițeri de Poliție care n-au dat concurs, ci au fost numiți prin împuternicire.
Cea mai scumpă „energie strategică”
Cu un ochi la slănina americană și cu unul la făina europeană, România aruncă sute de milioane de dolari în plus într-un proiect energetic intens promovat de Statele Unite.
Compania de stat Nucleareletrica a recunoscut, la cererea site-ului HotNews, că va mai cheltui încă 600.000.000 de dolari pentru proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, din județul Dâmbovița.
Un document trimis de Nuclearelectrica acționarilor îi anunță că se vor face noi cheltuieli: suma totală investită la Doicești ar urma să ajungă la 900 de milioane de dolari în aproximativ un an.
Premierul în exercițiu, Ilie Bolojan, și-a exprimat public unele dubii în privința viabilității acestui proiect. A fost mustrat de foștii miniștri ai energiei Bogdan Ivan și Virgil Popescu, dar și instantaneu acuzat de Sorin Grindeanu că ar pune în pericol parteneriatul strategic cu Statele Unite.
„Nici nu se pune problema”, a răspuns astăzi liderul PNL.
Proiectul de la Doicești presupune construirea a șase mini-reactoare dezvoltate de o companie americană.
România trebuie să finanțeze în același timp, însă, alte investiții majore din sectorul nuclear, precum retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă.
Membră a organizației neguvernamentale Expert Forum, Otilia Nuțu – specializată în politicile energetice publice – observă că investițiile din Doicești, estimate la peste 5.000.000.000 de dolari, nu garantează că acolo se va și produce energie mai ieftină.
Dimpotrivă, chiar, recuperarea unor asemenea investiții e improbabil să se poată face doar din prețul pieței, caz în care statul român va fi pus în situația de a compensa prin subvenții o parte a costului energiei produse.
Cum subvenția se împarte în facturile consumatorilor, paradoxul este că vom plăti cu toții pentru construirea și menținerea unor astfel de centrale, indiferent de unde cumpărăm energie.
Coaliții punctuale
În pline negocieri pentru formarea unui nou Guvern, Cotroceniul mai cârpește câte-o majoritate punctuală, în funcție de obiectiv, în încercarea de a demonstra că România funcționează cât de cât.
Administrația Prezidențială a anunțat azi că partidele fostei coaliții – PSD, PNL, USR și UDMR – s-au pus de acord să adopte noua lege a salarizării bugetarilor până la finalul lunii viitoare.
Inclusă în Planul Național de Redresare, de care depind fonduri europene consistente, noua lege va produce efecte de la 1 ianuarie 2027.
Președinția dă asigurări că ea nu va fi modificată ulterior, prin „intervenții speciale”, și că niciun salariu din sistemul public nu va scădea în urma aplicării sale.
Potrivit Cotroceniului, costurile cu salariile bugetarilor nu vor spori cu mai mult de 8.000.000.000 de lei față de acest an.
Partidele fostei coaliții s-au mai pus de acord, tot la capătul unor discuții cu Nicușor Dan, în privința programului SAFE.
Comisia Europeană a semnat ieri contractul prin care România va primi aproape 17.000.000.000 de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică.
Înțelegerile trebuie semnate până pe 31 mai, context în care Ministerul Apărării recunoaște că e posibil ca unele înțelegeri să nu mai ajungă la bun sfârșit.
Motivul invocat: ele trebuie să fie echilibrate și avantajoase pentru România.
Nicușor Dan dăduse asigurări anterior că țara noastră este „în grafic”.
Programul european de reînarmare SAFE include o prevedere deloc pe placul Statelor Unite: componentele și materialele trebuie cumpărate de pe continent.
Atât Avocatul Poporului (cu un mandat expirat de aproape doi ani), cât și președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, au atacat la Curtea Constituțională ordonanța prin care Guvernul Bolojan aprobă pornirea programului.
Până la o eventuală decizie a CCR, care nu a stabilit data deliberărilor, ordonanța rămâne în vigoare.
Moldova se grăbește spre Europa
Republica Moldova speră ca Uniunea Europeană să ia o decizie oficială în privința începerii negocierilor de aderare „în următoarele săptămâni”.
Președinta Maia Sandu a spus în cursul unei reuniuni organizate în Praga că oficialitățile din Chișinău sunt gata să pornească procedurile.
Chiar și în cazul unui răspuns favorabil, discuțiile propriu-zise sunt un proces de lungă durată, iar rezultatul nu este garantat.
Moldova și Ucraina au obținut oficial statutul de țări candidate la aderare în iunie 2022, în urma războiului pornit de Rusia împotriva țării vecine.
Kievul a început negocierile în decembrie 2023.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a pronunțat ieri în favoarea unui proces de negociere rapid atât cu Ucraina, cât și cu Moldova.
