01:03 Amenzi uriașe pentru zece bănci
05:12 Premierul desemnat, pelerinaj la partide
10:42 Armenia: victorie a pro-europenilor
12:11 Încă un rezident mort
13:23 Cluj: acuzații grave după un bal de absolvire
14:05 Iranul și Israelul reiau ostilitățile
După o anchetă care a durat patru ani, Consiliul Concurenței a dat cea mai mare amendă din istoria instituției: aproape patru miliarde de lei, împărțite între cele mai mari zece bănci din România.
Suma este echivalentul a peste 700 de milioane de euro.
Potrivit Consiliului, băncile au manipulat între 2018 și 2026 indicele ROBOR, în funcție de care se calculează ratele împrumuturilor în lei.
Cu alte cuvinte, cei care-au luat credite cu dobândă variabilă înainte de luna mai a anului 2019 au avut mai mult de plătit din cauza acestei înțelegeri.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus într-o intervenție la Digi24 că nu ar fi însă vorba de un cartel: băncile vizate au făcut schimb de informații strategice legate de procedura prin care se stabilesc ratele, deși legea interzice explicit acest lucru.
BCR, care a primit cea mai consistentă dintre sancțiuni, califică decizia Consiliului drept „surprinzătoare”, Banca Transilvania o consideră „arbitrară”, iar BRD anunță că o va contesta prin toate mijloacele de care dispune.
Raiffeisen susține că n-ar exista vreo dovadă privind înțelegerea dintre bănci, dar Consiliul Concurenței răspunde că „probele în acest caz sunt evidente”.
BNR, sceptică
În termen de o lună după ce vor primi motivarea deciziei, băncile pot fie să plătească amenzile, fie să le conteste în instanță.
În ultimele luni, guvernatorul Băncii Centrale a avut mai multe luări de poziție critice la adresa anchetei.
Mugur Isărescu e de părere că orice decizie privind practicile neconcurențiale legate de nivelul ROBOR vizează implicit demersurile BNR privind politica monetară.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat site-ului Economedia că „deciza Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR.”
Investigația a pornit în toamna anului 2022, în urma unei declarații făcute chiar de guvernatorul Băncii Naționale.
Isărescu spunea atunci că băncile „au sărit calul” cu creșterea indicelui ROBOR și că au ridicat dobânzile peste nivelul ratei de politică monetară.
În acea perioadă, ratele sporiseră semnificativ: unele chiar s-au dublat de la un an la altul.
La cules de voturi
În căutarea celor 233 de voturi care ar garanta învestirea unui viitor Guvern, premierul desemnat, Eugen Tomac, a început astăzi negocierile cu partidele parlamentare.
Nici componența cabinetului, nici programul nu sunt încă disponibile. Se relatează însă că cel puțin trei consilieri ai președintelui Nicușor Dan ar fi luați în considerare pentru posturi în cabinet.
Preferat pentru postul de ministru al apărării ar fi, în momentul de față, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.
Tomac ar spera ca până vineri să și primească votul de încredere.
După discuțiile cu PNL, el s-a declarat încrezător și a adăugat că echipa sa va fi formată din tehnocrați și la nivelurile inferioare.
La foarte scurt timp după vizita la sediul PNL, premierul interimar, Ilie Bolojan, a dat de înțeles că formațiunea sa nu va vota cabinetul Tomac.
Decizia oficială e așteptată miercuri sau joi.
Surse din conducerea USR spun pentru Știrile Zilei că, în cursul discuției de astăzi, partidul l-a avertizat pe Eugen Tomac că îi va vota echipa doar dacă PSD nu va fi reprezentat în cabinet și în eșaloanele inferioare și doar dacă miniștrii USR se vor regăsi și în Guvernul Tomac.
Premierul cui?
La capătul discuțiilor cu formațiunea lui Dominic Fritz, premierul desemnat a fost întrebat de reporterul Știrilor Zilei David Bularca ce legitimitate democratică are, atâta timp cât partidul său, PMP, nu a trecut de pragul electoral la scrutinul din 2024.
Cu această ocazie, Eugen Tomac a reinventat matematica: cele două procente obținute de PMP ar fi, în opinia sa, aproape cinci.
Potrivit surselor amintite, premierul desemnat le-a spus USR-iștilor că, dacă nu va obține voturile necesare învestirii, Nicușor Dan va propune și a doua oară tot un așa-zis „tehnocrat”.
Încă de dinainte ca premierul desemnat să ajungă azi la sediul PSD, reprezentanți ai conducerii spuneau că votul din Parlament va fi dat, cel mai probabil, abia săptămâna viitoare.
Formațiunea lui Sorin Grindeanu se va consulta anterior cu primarii și cu președinții săi de Consilii Județene. Partidul ar fi împărțit în privința susținerii lui Eugen Tomac.
Armenia: victorie a pro-europenilor
Partidul pro-european al premierului Armeniei, Nikol Pașinian, a câștigat în mod categoric alegerile de duminică: formațiunea „Contractul Civil” a obținut aproape 50% din voturile exprimate.
Pe a doua poziție se află o coaliție pro-rusă: „Armenia Puternică” a obținut un scor de aproape 24%. În Parlament au intrat și două formațiuni mai mici.
Scrutinul de ieri a fost primul organizat în Armenia după ce țara a acceptat să cedeze Azerbaidjanului regiunea disputată Nagorno-Karabah.
Pacea cu Azerbaidjanul și ieșirea din sfera de influență a Moscovei sînt pariurile strategice ale premierului.
Nikol Pașinian vrea să transforme fosta republică sovietică într-un nod comercial major între Europa, Asia Centrală, India și China.
Totuși, formațiunea premierului armean nu a reușit să obțină majoritatea de două treimi necesară convocării unui referendum constituțional pe tema unui acord de pace cu Azerbaidjanul.
Alegerile au fost marcate de îngrijorări legate de amestecul Rusiei, care a primit foarte prost, astăzi, rezultatul oficial.
Autoritățile armene au arestat peste patruzeci de persoane sub suspiciunea că ar fi cumpărat voturi.
Ancheta vizează o schemă de amploare în care ar fi implicat partidul „Armenia Puternică”, condus de oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian.
