FOTO: INQUAM Photos/Octav Ganea
00:51 Derapajul CSM, contestat din interior
05:26 PNL îl refuză pe Tomac
06:20 Replică pentru Nicușor Dan
08:05 Nume noi și controversate
11:03 Noi violențe în Irlanda de Nord
12:39 Emil Gânj, condamnat definitiv
13:35 Makaveli, bănuit de evaziune
14:19 FIFA și contestatarii: „Chill!”
Mai mulți judecători se dezic de lista cu „dușmanii” justiției întocmită de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. â
Deși CSM a susținut că hotărârea votată săptămâna aceasta ar avea girul a peste 3.500 de judecători, mai mulți dintre ei spun că nu aveau habar despre atacurile la adresa unor asociații civice și a presei.
Nemulțumiți că legea salarizării bugetarilor le-ar îngheța salariile timp de câțiva ani, președinții instanțelor din țară au convocat Adunări Generale ale instituțiilor.
Opiniile lor au fost centralizate de CSM, iar rezultatul a fost cel despre care relatam ieri: aproape optzeci de pagini de înfierare a celor care au sesizat probleme persistente în justiție, acuzați că ar pune în pericol independența puterii judecătorești.
Contactată de Recorder, judecătoarea Maria Rădulescu, de la Judecătoria Ploiești, spune că la Adunarea Generală la care a luat parte (care a durat zece minute) nu s-a dezbătut vreo acuzație la adresa unor jurnaliști sau organizații neguvernamentale.
Distanță față de demersul CSM au mai luat, între alți magistrați, judecătoarele Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, și Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București.
Grațiela Milu, membră a secției de judecători a Consiliului, a spus pentru Știrile Zilei că ar fi fost aproape imposibil ca în Adunările Generale ale instanțelor să se fi prezentat proiectul hotărîrii publicate de CSM.
Ea a făcut opinie separată cu privire la unele dintre afirmațiile din documentul de 76 de pagini.
Judecătorii din cadrul CSM au mai anunțat că vor sesiza mai multe instituții europene în legătură cu ceea ce ei numesc „atacul fără precedent la adresa justiției”.
În frunte cu Lia Savonea, șefa instanței supreme, ei reclamă (fără vreo dovadă propriu-zisă) o presupusă operațiune de „preluare ostilă” a puterii judecătorești.
Redacția Recorder e menționată de peste douăzeci de ori, iar documentul CSM ia în discuție și o investigație mai recentă: „Poliție aservită” ar dovedi că publicarea unor astfel de anchete nu ar fi întâmplătoare.
Recorder nu poate decât să observe că nu e clar în ce calitate analizează CSM politica editorială a unei publicații și momentul publicării unui articol.
Mai mult, însă, intervenția publică a Consiliului deschide calea unor derapaje majore: de vreme ce judecătorii CSM s-au antepronunțat în privința anchetei „Poliție aservită”, nu e clar dacă ne-am putea aștepta la un act de justiție echitabil și independent în eventualitatea în care ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ne-ar da în judecată.
Pe lista neagră a CSM, girată de Lia Savonea, se mai regăsesc site-ul G4Media și ONG-uri precum „Declic”, „Corupția ucide” și „Funky Citizens”.
PNL îl refuză pe Tomac
Ședință prelungită, dar cu final așteptat, la PNL.
Conducerea partidului a decis – cu unanimitate de voturi – că nu va susține Guvernul Tomac la votul de învestitură din Parlament.
De la ședința de azi a liberalilor au lipsit lideri importanți ai formațiunii, din gruparea contestatarilor lui Ilie Bolojan: Hubert Thuma, Alina Gorghiu sau Adrian Veștea.
Au fost însă de față senatoarea Nicoleta Pauliuc, ministrul Cătălin Predoiu și eurodeputatul Rareș Bogdan.
Sursele Știrilor Zilei spun că Ilie Bolojan și-ar fi avertizat colegii că mai multe nume de pe lista cabinetului Tomac au fost „puse cu mâna”: o aluzie la persoane apropiate de PSD.
Propusă pentru ministerul muncii, Diana Morar e o fostă parlamentară PNL.
Potrivit surselor citate, Bolojan a afirmat că rostul nominalizării ar fi ca nemulțumirile provocate de noua lege a salarizării bugetarilor să fie decontate de un demnitar asociat cu PNL.
Replică pentru Nicușor Dan
Pe de altă parte, liberalii au taxat dur scurta intervenție de aseară a președintelui: Nicușor Dan a certat partidele parlamentare pentru că nu reușesc să se pună de acord și le-a cerut să fie „responsabile”.
Vicepreședintele liberal Alexandru Muraru ar fi spus în ședința de azi că președintele a avut „o atitudine fascistă”: decredibilizarea tututor partidelor e una dintre tacticile tradiționale ale extremiștilor de dreapta.
Și Ilie Bolojan s-a referit în această după-amiază la mesajul transmis de președinte.
„Apreciez apelul domnului preşedinte la responsabilitate, dar cred că era un lucru şi mai bun dacă un astfel de apel se făcea şi înainte de moţiunea de cenzură, în aşa fel încât toate partidele să fie conştiente că am avut o coaliţie care, cu bune şi cu rele, a funcţionat, că acel Guvern a scos România din fundătura în care era şi că, în perioada următoare, dacă nu vor fi continuate lucrurile care au fost puse în practică, nu vom face decât să risipim acest an de eforturi făcut de toţi românii şi să ne întoarcem din nou într-o situaţie complicată„, a spus liderul PNL.
Surse politice au spus pentru Știrile Zilei că planul PNL, USR și al UDMR este ca, dacă Guvernul Tomac nu trece, cele trei formațiuni să îi propună lui Nicușor Dan să le ofere posibilitatea de a forma un Guvern minoritar.
De cealaltă parte, se relatează că PSD ar miza în continuare pe îndepărtarea lui Ilie Bolojan din fruntea PNL, astfel încât coaliția negociată de Nicușor Dan să fie refăcută.
Noi violențe în Irlanda de Nord
Noi confruntări, azi-noapte, în Irlanda de Nord între protestatarii anti-imigrație și forțele de ordine, în urma unui atac pentru care a fost acuzat un refugiat sudanez.
Mai multe persoane au manifestat – unele pașnic – în puncte diferite ale orașului Belfast.
Situația a devenit însă tensionată într-o mică localitate la nord de capitala Irlandei de Nord, unde protestatarii au aruncat sticle și cărămizi asupra forțelor de ordine și au pornit mai multe incendii.
Poliția a folosit un tun cu apă pentru a dispersa mulțimea.
Spre deosebire de prima noapte a protestelor, centrul Belfastului a fost ferit de violențe.
Atacul cu cuțitul care a provocat aceste confruntări a fost comis luni de un sudanez de 30 de ani acuzat, între altele, de tentativă de omor.
Victima sa și-a pierdut un ochi și se află acum la spital, în stare stabilă.
Atacatorul a ajuns în Irlanda de Nord în 2023, are statut de refugiat și deține un permis de ședere valabil pînă în 2028.
Apelurile la răzbunare au fost amplificate de către mai mulți politicieni și activiști de extremă dreapta, dar și de miliardarul american Elon Musk.
Ambasada României la Dublin, în Republica Irlanda, a emis șapte titluri de călătorie pentru cetățeni care aveau nevoie de astfel documente, pentru că le expiraseră pașapoartele.
Patru familii au cerut ajutor din partea ambasadei: titlurile de călătorie se emit, în mod obișnuit, în cazul cetățenilor români repatriați în regim de urgență.
Mai multe regiuni ale Marii Britanii au fost în ultimii ani scene ale unor manifestații anti-imigrație violente.
