00:55 Interimat prelungit
04:22 Bihor: azile ilegale, anchetate de DIICOT
08:03 Încă o dronă în Tulcea
09:32 Cine a lăsat aviația în aer?
12:54 Germania: AfD-ul duce dorul Rusiei
14:28 Întăriri la ÎCCJ
15:44 Coletele din Asia, taxate și în U.E.
16:36 Atentat la Monaco
Mai devreme de august nu vom avea un Guvern cu puteri depline – iată o estimare rezonabilă, după aproape două luni de criză politică profundă.
Surse din cadrul PSD au declarat pentru Știrile Zilei că Sorin Grindeanu le-a cerut parlamentarilor partidului să rămînă în București sau în apropierea capitalei vreme de două-trei săptămâni, în cazul în care senatorii și deputații vor fi convocați într-o sesiune extraordinară.
Parlamentarii intră mîine în vacanță.
O sesiune extraordinară va fi aproape sigur convocată spre sfârșitul lunii iulie: cum Guvernul Bolojan e unul interimar, e nevoie ca o serie de legi să treacă de Parlament pentru ca România să mai poată atrage fonduri din PNRR.
Statul român și instituțiile continuă să funcționeze, a spus azi președintele Nicușor Dan, care a nominalizat – fără succes – doi posibili premieri, pe Eugen Tomac și Adrian Veștea.
El pretinde că n-ar înțelege nici acum de ce prima variantă pe care a sugerat-o nici măcar n-a mai ajuns la votul de învestitură.
A doua numire, în plus, s-a făcut peste capul PNL și fără explicații.
Cât despre negocierile privind formarea unui nou Guvern, PSD consideră că „trebuie să se liniștească apele”.
Cel mai probabil, discuțiile dintre partide urmează să se reia în săptămânile care vin.
PSD ar fi de acord atât cu refacerea vechii coaliții, cât și cu o înțelegere care să excludă USR.
Sursele citate afirmă însă că partidul nu e dispus să voteze un Guvern din care nu face parte.
Nicușor Dan a mai spus că nu se grăbește să aleagă între noile propuneri ale partidelor – Sorin Grindeanu sau Siegfried Mureșan.
Întrebat cum le răspunde susținătorilor și votanților pe care i-a dezamăgit, Nicușor Dan a răspuns că el consideră în continuare că are dreptate.
Azilele groazei din Bihor: anchetă DIICOT
Percheziții DIICOT, astăzi, în Bihor: sute de bolnavi, dintre care unii cu dizabilități, erau ținuți ilegal în azilele lui Viorel Pașca, un pretins binefăcător al persoanelor vulnerabile.
Procurorii îl acuză pe bărbat de trafic de persoane: ar fi profitat de cei pe care pretindea că-i îngrijește pentru a obține sume importante.
Mai mult, însă, peste 400 de oameni au murit în căminele improvizate în decurs de trei ani.
Cazul este unul de notorietate: de cele mai multe ori chiar spitalele publice trimiteau bolnavi în azilele lui Pașca, iar presa îl prezenta ca pe un „bun samaritean”.
Trei miniștri fuseseră avertizați încă de-acum doi ani că centrele funcționează ilegal.
Nimeni n-a făcut însă nimic.
Viorel Pașca respinge toate acuzațiile care i se aduc.
Ministerul Muncii, una dintre insituțiile avertizate anul trecut în privința acestui caz, a anunțat că a constituit o celulă de criză pentru a-i ajuta pe oamenii din azilele bărbatului.
Aceștia au început deja să fie trimiși către centre autorizate.
Ministrul Dragoș Pîslaru spune că încă din 2016 a încercat să grăbească autorizarea centrelor lui Pașca, ceea ce ar fi presupus – între altele – asumarea de către acesta a unor răspunderi legale și posibilitatea ca centrele să fie verificate.
Bărbatul a refuzat licențierea activităților sale, pe motiv că acționa în calitate de persoană fizică.
Tulcea: dronă detonată
Încă o dronă cu încărcătură explozivă a fost descoperită într-o localitate din Tulcea, în apropierea graniței cu Ucraina și la câțiva kilometri de Dunăre.
Ministerul apărării a trimis o echipă în zonă care s-a ocupat de detonarea controlată: instituția spune că drona ar fi fost folosită de Rusia într-un atac din aprilie asupra țării vecine.
Cu alte cuvinte, ea a rămas nedetectată vreme de cel puțin două luni.
15 drone au pătruns în spațiul aerian național numai în acest an: una dintre ele a căzut pe un bloc din Galați și a explodat – două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite.
O dronă marină ucraineană, de asemenea, a sfârșit în Portul Constanța, unde a fost filmată de aproape de angajați ai instituției înainte ca cineva să fi apucat să intervină.
Rapoartele publice asupra celor întâmplate, promise de șeful statului, lipsesc și acum, dar Nicușor Dan consideră că „s-au făcut progrese”.
De la începutul războiului din Ucraina, Federația Rusă a lansat peste 100 de atacuri în apropierea frontierei cu România.
Germania: extrema dreaptă duce dorul Rusiei
Germania ar trebui să pună capăt boicotului asupra petrolului și gazelor rusești pentru a-și consolida economia.
Așa a declarat agenției de știri Reuters lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, Alice Weidel.
Ea crede că AfD poate câștiga două rînduri de alegeri în septembrie, în landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest, unde partidul său e creditat cu prima șansă în sondajele de opinie.
Ar fi un prim pas, în opinia sa, către eventuala câștigare a postului de cancelar, la scrutinul de la nivel național din 2029.
Înaintea sancțiunilor de după invazia Moscovei în Ucraina, Rusia furniza peste o treime din importurile de petrol ale Germaniei și mai bine de jumătate din gazele naturale.
Industria republicii federale, zdruncinată de majorarea bruscă a costurilor energiei, rămâne în stagnare.
Gigantul auto Volkswagen anunța de curând că se gândește să desființeze nu mai puțin de 100.000 de locuri de muncă.
Relația Germaniei cu Rusia are o greutate mai mare în est, care s-a aflat sub dominație sovietică până la căderea Zidului Berlinului.
Alice Weidel a vizitat Rusia la începutul acestei luni, împreună cu un deputat AfD.
Markus Frohnmaier s-a întâlnit cu Aleksei Miller, șeful gigantului energetic Gazprom, și a cerut apoi redeschiderea conductei de gaze Nord Stream.
