00:57 Motivare: de ce e familia Pașca liberă?
03:44 PSD: Operațiunea „Fără Bolojan” continuă
06:41 Atac furibund asupra Kievului
08:16 Oracle: restructurări cu scandal
09:12 Justiția, cadou întârziat pentru Bolojan
10:17 FIFA, luată la 11 metri
De ce i-a lăsat Tribunalul București în libertate pe Viorel Pașca, pe soția lui și pe fiii acestora?
Confruntați cu acuzații foarte grave – trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional – cei cinci și persoana care administra azilele ilegale din Bihor se află acum sub control judiciar.
Potrivit site-ului G4Media, judecătorul care a instituit măsurile mai blânde a scris în motivarea deciziei că suspecții nu reprezintă pericole sociale.
Sute de bolnavi, dintre care unii cu dizabilități, erau cazați în azile improvizate de către Viorel Pașca.
Oficialitățile erau de ani întregi la curent cu situația, iar unele victime au ajuns acolo inclusiv cu ambulanțele statului.
Judecătorul care a decis ca suspecții să nu fie arestați preventiv admite, pe de altă parte, că există probe care susțin ipoteza potrivit căreia familia Pașca urmărea beneficii financiare de pe urma bolnavilor găzduiți la Dumbrava.
Procurorii îi acuză pe cei șase că, din 2020 încoace, ar fi folosit o asociație umanitară drept paravan pentru a recruta și adăposti persoane vulnerabile, în special cu afecțiuni psihice.
De pe urma lor ar fi obținut peste 13.000.000 de lei.
Ieri, peste 3.000 de persoane s-au adunat în Piața Unirii din Oradea pentru a-l susține pe Viorel Pașca.
Participanții reclamă un presupus abuz al statului și cer ca activitatea de la Dumbrava să nu fie oprită.
Într-un interviu acordat HotNews, activista pentru drepturile omului Georgiana Pascu afirmă că ancheta nu ar trebui să se oprească doar la administratorii centrelor.
Georgiana Pascu a avertizat de mai multe ori, în anii din urmă, asupra activităților ilegale din Bihor.
Ea e de părere că unii dintre funcționarii statului pot fi bănuiți de complicitate în acest caz.
Operațiunea „Fără Bolojan” continuă
Surse din cadrul PSD declară pentru Știrile Zilei că liderii partidului ar putea să mai facă o încercare de a debloca, săptămâna aceasta, criza politică soldată cu demiterea Guvernului.
Ar fi de așteptat, adică, o posibilă întâlnire cu foștii parteneri din PNL, USR și UDMR, deși reprezentanți ai ultimelor două partide afirmă că nu s-ar fi stabilit nimic deocamdată.
Ce-ar mai fi, însă, de discutat, după două luni cu adevărat încinse?
PSD e de părere că liberalii ar trebui să renunțe la decizia de a nu mai intra la guvernare alături de formațiunea lui Sorin Grindeanu.
De altfel, liderul PSD a repetat astăzi acest îndemn, într-un interviu la Digi24.
Acuzat că ar fi pus la cale îndepărtarea lui Ilie Bolojan cu știrea (dacă nu chiar cu ajutorul) lui Nicușor Dan, liderul PSD l-a numit pe șeful statului „o persoană echilibrată”.
Singura înțelegere cu un grad mai ridicat de certitudine pare să vizeze, în momentul de față, organizarea unei sesiuni parlamentare extraordinare spre sfârșitul acestei luni.
Cum Guvernul este unul interimar, va fi nevoie ca senatorii și deputații să adopte șase proiecte de lege în baza cărora Bucureștiul să mai poată folosi o parte a fondurilor europene din cadrul PNRR.
Cea mai complicată dintre toate se anunță legea salarizării bugetarilor: mai multe sindicate și asociații profesionale au contestat deja public intențiile lui Ilie Bolojan în această privință.
Restructurare cu scandal
Concedierile de la Oracle România, gigantul IT care dă afară peste 500 de angajați, au fost semnalate Comisiei Europene.
Blocul Național Sindical acuză compania că a dat afară liderii sindicali la șase zile după înființarea organizației și că a făcut concedieri colective în absența unor garanții negociate.
Mai mult, angajatorul ar fi fost anunțat oficial în repetate rînduri, în ultimul an, cu privire la începerea negocierii contractului colectiv de muncă: procedura, însă, nu a avansat.
Potrivit BNS, Oracle ar fi răspuns sindicatului că „poziția angajatorului nu înseamnă un refuz”.
În alte țări europene – Spania, Italia sau Germania, de exemplu – angajații Oracle beneficiază de contracte colective de muncă.
BNS a reclamat situația la Inspectoratul de Muncă din București și a luat legătura cu Roxana Mânzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.
Bombardament înaintea summitului NATO
Cu o zi înaintea summitului NATO din Ankara, Rusia a lansat un nou atac furibund asupra Ucrainei.
Cel puțin paisprezece persoane au fost ucise și peste 100 rănite în capitala Kiev.
Moscova afirmă că a folosit arme de mare precizie, cu rază lungă de acțiune, lansate din aer, de pe uscat și de pe mare.
Roiuri de drone au fost, de asemenea, trimise asupra orașului, ca ripostă față de ceea ce Rusia numește „atacurile teroriste ale regimului de la Kiev asupra unor obiective civile”.
Precedentul bombardament a făcut, joia trecută, cel puțin treizeci de victime.
Războiul din Ucraina e așteptat să domine agenda summitului din Ankara.
În weekendul care a trecut, Donald Trump a discutat la telefon cu Vladimir Putin timp de o oră și jumătate: o conversație asemănătoare cu Volodimir Zelenski s-ar fi purtat sâmbătă.
Administrația Trump nu a reușit să intermedieze o eventuală înțelegere între cele două părți la mai bine de 500 de zile de când președintele Statelor Unite și-a preluat cel de-al doilea mandat.
În mai multe rânduri, însă, Washingtonul a părut să favorizeze Moscova, în detrimentul Kievului.
Pe front, trupele ruse și-au intensificat operațiunile din estul Ucrainei, iar orașele din țara vecină sunt atacate aproape în fiecare noapte.
Ucraina, la rândul său, a lansat propriile drone și rachete asupra unor rafinării, porturi și fabrici de armament din Rusia.
