00:58 PNL și AUR, răspunsuri acide pentru Grindeanu
04:38 AEP: anticipatele, aproape imposibile
08:05 Summit NATO: Trump atacă din nou Europa
09:31 Speranțele României
10:57 Note bune la BAC într-un an de criză
12:02 Premier interimar la Chișinău
12:51 SUA, out de la Mondial
„Mulțumim de ofertă, dar vă refuzaserăm încă de-acum două luni”: conducerea PNL a primit cu răceală invitația de a negocia eventuala refacere a coaliției cu PSD-ul, lansată ieri de Sorin Grindeanu într-un interviu televizat.
Mai mult, liderul formațiunii a mai antagonizat un pic și AUR, pe seama căruia a pus menținerea la Palatul Victoria a interimarului Ilie Bolojan.
Sorin Grindeanu a criticat ieri, la Digi24, decizia formațiunii lui George Simion de a nu acorda votul de încredere cabinetului Veștea.
Ilie Bolojan e încă premier datorită AUR, a spus Grindeanu.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a răspuns că, de fapt, singurul partid din vechea coaliție care a colaborat cu AUR este chiar PSD-ul.
În opinia lui, Sorin Grindeanu dă semne de „disperare politică”.
Liderul senatorilor AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, Petrișor Peiu, amintește pe de altă parte că în 2017 Sorin Grindeanu nu se dădea dus de la Palatul Victoria, pentru ca acum să-i reproșeze lui Ilie Bolojan același tip de comportament.
El își explică atitudinea liderului PSD prin presupusele presiuni ale colegilor pe care i-a convins să demisioneze din funcțiile publice înainte de demiterea cabinetului Bolojan.
România se află, deja, în cea de-a treia lună cu un Guvern interimar, cu puteri limitate.
După două nominalizări de prim-ministru care au însemnat tot atâtea eșecuri, președintele Nicușor Dan spunea că nu va face o a treia decât dacă are garanția că o majoritate parlamentară îi va și da votul.
Șeful statului nu a mai exclus explicit posibilitatea ca unii demnitari AUR să voteze un viitor cabinet.
Anticipatele, aproape imposibile
Cât despre eventuala soluție a anticipatelor – insistent cerute de AUR – președintele Autorității Electorale recunoaște cu seninătate că legile în vigoare nu includ reguli privind organizarea unui astfel de scrutin.
Adrian Țuțuianu a spus că, și dacă s-ar ajunge la alegeri înainte de termen, instituțiilor le-ar fi imposibil să respecte termenele din prezent care ar trebui să garanteze corectitudinea votului.
În vreme ce Autoritatea Electorală Permanentă propune atât schimbarea legii după care funcționează, cât și a celor privind campaniile și partidele, conducerea instituției e contestată chiar din interior.
Adrian Țuțuianu a recunoscut că AEP se confruntă cu aproape treizeci de procese deschise de angajați care-și ocupă posturile de-acum fără să fi dat concurs.
Reacția angajaților a venit chiar în timpul conferinței de presă a președintelui AEP, sub forma unui protest spontan, pe motiv că declarațiile lui Țuțuianu le-ar afecta „demnitatea profesională”.
Președintele AEP a fost nevoit să părăsească sediul instituției chiar prin mijlocul protestatarilor.
Adrian Țuțuianu este președintele AEP din noiembrie anul trecut, după ce a primit votul Parlamentului. El a fost susținut de PSD.
Una dintre prioritățile asumate de noul președinte a fost schimbarea regulamentului de funcționare, astfel încât instituția să poată face economii.
Cât despre proiectele privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, discuțiile din Parlament se află abia în faza incipientă.
Toate partidele mari au ascuns de ochii publicului detaliile contractelor de zeci de milioane de euro pentru propaganda în presă, plătite din fonduri de la buget.
Trump atacă din nou Europa
NATO a trâmbițat contracte militare în valoare de milliarde de dolari cu Statele Unite încă din prima zi a summitului din Ankara, crucial pentru viitorul Alianței.
Donald Trump, însă, a ajuns în capitala Turciei cu propriile nemulțumiri și planuri.
În cursul unei întâlniri cu președintele Recep Tayyip Erdoğan, el a adus aminte aproape imediat de refuzul mai multor aliați europeni de a se implica în războiul din Iran.
El a menționat trei dintre marile puteri europene – Franța, Germania și Italia.
„Chiar n-aveam nevoie de niciun fel de ajutor. I-am pus, de fapt, la încercare (pe liderii europeni, n.red.): am vrut să văd dacă ne vin în ajutor sau nu. Noi o facem, nu sunt sigur de ei.
Italia ne-a refuzat. Germania ne-a refuzat. Franța ne-a refuzat.
OK, dar atunci de ce cheltuim noi sute de miliarde de dolari, dacă nu ne ajută? Noi am făcut-o întotdeauna”, a spus președintele Statelor Unite.
Încă de dinainte ca summitul să fi început, Donald Trump a amenințat că Washingtonul și-ar putea retrage toți soldații din Europa.
Două lucruri – aceleași două – îl deranjează în mod deosebit: politicile privind imigrația și cele referitoare la industria energetică.
În calitate de mare exportator de petrol și gaze, Statele Unite contestă de o bună bucată de vreme demersurile europene privind decarbonizarea și energia curată.
Speranțele României
Ministrul apărării, Radu Miruță, a anunțat că Bucureștiul a aderat deja la un program prin care NATO va cumpăra o nouă generație de avioane de supraveghere și de avertizare timpurie.
În marja summitului, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit și el cu o delegație a Congresului Statelor Unite.
Că așa-zisul NATO 3.0 nu mai e o posibilitate, ci o certitudine e deja evident: vrând-nevrând, statele europene vor prelua cea mai mare parte a responsabilităților privind apărarea continentului.
Summitul de la Ankara ar trebui să arate dacă și cât ar mai fi dispuse să se implice Statele Unite pe durata perioadei de tranziție.
În aceste condiții, România va cere din partea NATO mai multe arme și mai multă securitate pentru Marea Neagră.
Rămâne de văzut cât succes va și avea delegația română, în condițiile instabilității politice acute și ale vulnerabilității ridicate a frontierei estice: de la începutul războiului din Ucraina, în aproape cincizeci de situații au fost găsite fragmente de drone pe teritoriul național.
Forțele autohtone n-au doborât nici una dintre ele.
Numai în trecutul recent, unul dintre aparate a explodat pe acoperișul unui bloc din Galați și a rănit două persoane, iar o dronă marină cu încărcătură explozivă a eșuat în Portul Constanța.
