00:00 Intro
00:57 Legea ANI pică la vot
03:52 Decizie europeană, interpretare românească
07:37 Dosarul Arafat, „mărul discordiei”
09:39 Ciobanii nu se resemnează mioritic
12:05 Noi percheziții la Constanța
13:09 Paul al României va fi extrădat
14:01 Fără păcănele la Ploiești
Legea ANI a picat la vot
Răfuielile politice au continuat astăzi în Parlament, inclusiv cu riscul pierderii celor 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Condiția ca România să încaseze acești bani este ca noua lege a integrității să fie promulgată până pe 31 august. Devine tot mai improbabil ca acest lucru să se întâmple însă: după ce un amendament al PSD a aprins spiritele la dezbaterile din Senat, Legea Integrității a picat cu totul și va fi rediscutată săptămâna viitoare.
Deși jocurile păreau în prima parte a zilei ca și făcute, lucrurile s-au schimbat spre seară, când AUR s-a abținut la votul final pe Legea Integrității, iar PNL nu a participat deloc.
Mărul discordiei a fost, cum spuneam, amendamentul care trecuse inițial de Comisia Juridică a Senatului și prevedea că oricine a fost declarat în mod definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, indiferent dacă a primit sentința înainte ca această lege să fie în vigoare.
Daniel Fenechiu de la PNL și Simona Spătaru de la USR au acuzat că „amendamentul” era unul cu dedicație pentru Dominic Fritz, care și-ar fi pierdut mandatul în cazul în care legea ar fi fost promulgată cu amendamentul PSD.
Inclusiv Dominic Fritz a acuzat că propunerea PSD, votată de puciștii din PNL și de parlamentari aleși pe listele AUR, SOS, îl vizează. El a amenințat imediat după votul din comisie ca va sesiza Curtea Constituțională. O contestație ar fi făcut practic imposibilă adoptarea legii în timp util.
USR și PNL au anunțat că mâine vor redepune proiectul în Parlament, fără amendamentul problematic, iar săptămâna viitoare aleșii vor mai face o încercare de trecere a ei.
Vă reamintesc, în iunie 2026, Curtea Supremă a constatat, definitiv, că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese în 2020: atunci edilul a semnat un act administrativ în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală din acel an, cu suma de 25.000 de lei.
Decizie europeană, interpretare românească
Am trecut prin așa-numita „democrație originală”, prin capitalismul „de cumetrie”, iar acum suntem în era justiției de conjunctură. Parchetul General, condus de procuroarea Cristina Chiriac, susține, într-un răspuns pentru G4Media, că decizia recentă a Curții de Justiție a UE, care critica foarte dur principiile României legate de prescripția răspunderii penale, se aplică în cazurile de fraudă cu fonduri europene și prejudicii mai mari de 50.000 de euro, nu și celor de corupție.
Cu toate acestea, hotărârea CJUE din 16 iulie critică tocmai interpretarea Curții Supreme de la noi privind prescripția extinsă, prin care mulți inculpați au scăpat pe bandă rulantă de pedepse. Cel mai înalt for juridic al Uniunii Europene spunea că interpretările instanței conduse de Lia Savonea nu sunt compatibile cu dreptul european. Judecători și specialiști în Drept, consultați de site-ul G4Media, spun că hotărârea Curții de Justiție trebuie să se aplice tuturor faptelor de corupție, nu selectiv, așa cum interpretează Parchetului General.
Vă reamintesc, între anii 2018 și 2022, Curtea Constituțională a decis că faptele penale se prescriu mai repede. Apoi, Înalta Curte a hotărât că deciziile CCR sunt valabile și retroactiv pentru perioada 2014-2022. Interpretarea a dus la închiderea a mii de dosare și de prescripția extinsă au beneficiat infractori dovediți sau condamnați definitiv care, din pușcărie, au formulat căi extraordinare de atac și, ulterior, au fost eliberați. Au beneficiat de acest „artificiu” fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Lucian Duță, Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), fostul primar și ministru de finanțe Darius Vâlcov, dar și Elena Udrea, Ioana Băsescu și Marian Vanghelie.
După decizia CJUE din această lună, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a transmis că prin interpretarea deciziei CCR din 2022, legată de prescripție, instanța supremă nu a urmărit să ignore dreptul european, ci a dorit “să asigure o aplicare loială, previzibilă și coerentă a normelor juridice”. Imediat după anunțul instanței europene, președintele Nicușor Dan a declarat că nu mai există ambiguități în lege și hotărârea CJUE va fi respectată.
De altfel, după hotărârea Curții Europene a început să producă și efecte: Tribunalul Cluj a repus vineri pe rol un dosar de evaziune fiscală, iar Curtea de Apel Craiova un caz în care acuzațiile sunt de fraudă cu fonduri europene.
Violențe la un protest al oierilor
Scene violente astăzi în București, la un protest al oierilor ținut fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Mai mulți fermieri au forțat gardurile de protecție și au încercat să intre în instituție. Voiau să discute cu șeful ANSVSA. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i împiedica.
Fermierii sunt nemulțumiți pentru că, în luna iunie, au fost interzise exporturile de capre și oi din cauza mai multor focare de pestă a micilor rumegătoare. ANSVSA a propus un plan de eradicare prin vaccinarea animalelor, dar crescătorii nu sunt de acord, conform News.ro.
La prânz, sutele de protestatari s-au mutat în Piața Victoriei, la Guvern, și au blocat traficul în zona Muzeului Antipa.
Oamenii cer despăgubiri pentru pierderile suferite în aceste luni și cer demisia șefului ANSVSA, Alexandru Bociu. Acesta a transmis că nu are niciun motiv să plece din funcție: în mandatul lui, România ar fi revenit pe primul loc în Europa la exportul de ovine și caprine.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, spunea recent că deblocarea exporturilor nu va fi posibilă mai devreme de finalul anului.
