00:00 Intro
00:59 Vineri, ziua dronelor
03:20 Proiect deblocat și un fluviu de minciuni
09:19 Vin banii europeni
12:24 Tensiunile în Orientul Mijlociu continuă
13:47 Reținut după un accident grav
14:35 Clădiri istorice cumpărate la bucată
15:21 Pomohaci rămâne în arest
Vineri, ziua dronelor
Ușor, ușor ziua de vineri ar putea fi rebotezată ziua dronelor: un aparat de zbor fără pilot s-a prăbușit în această după-amiază în apropierea localității Luncavița din județul Tulcea. Locul se află la aproximativ 5 kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. Potrivit autorităților, a avut loc o explozie, urmată de un incediu.
Nu au fost înregistrate victime sau altfel de pagube. Imagini cu drona zburând deasupra satului Rachelu au fost surprinse de un localnic.
Potrivit Ministerului Apărării, drona nu a putut fi detectată de radare pentru că zbura mult prea jos. Întrebat despre acest lucru, premierul Ilie Bolojan a spus că devine o necesitate dotarea Armatei cu sisteme mai sofisticate de doborâre a dronelor.
Noi fragmente de drone au fost găsite și astăzi pe litoralul românesc: la Saturn valurile mării au adus aripa unde drone printre șezlonguri. Și la Costinești turiștii au dat peste fragmente dintr-un aparat de zbor Cu o zi în urmă fuseseră găsite bucăți dintr-un aparat de zbor în același loc. De asemenea, tot ieri au fost nu mai puțin de trei alerte, iar unul dintre aparate a zburat pe teritoriul național aproape zece minute, fără să poată fi interceptat de avioanele de luptă.
De altfel, incidentele cu drone sunt tot mai dese: pe 29 mai un astfel de aparat de origine rusească a explodat pe acoperișul unui bloc din centrul municipiului Galați.
Pe 5 iunie, o dronă ucraineană de această dată scăpată de sub control a explodat în Portul Constanța. În fine, pe 24 iulie, România a reușit să doboare pentru prima dată o dronă intrată în spațiul nostru aerian. Pe 25 și 26 iulie avioanele F-16 au mai interceptat încă două.
Un fluviu de minciuni
Cu Dunărea secată și centrala nucleară de la Cernavodă oprită din cauza debitelor insuficiente pentru răcirea reactoarele, România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istoria recentă. Dezastrul ar fi putut fi evitat dacă se făceau lucrări de dragare pe brațul Bala al Dunării. În 2024, Guvernul Marcel Ciolacu a adoptat o hotărâre prin care aproba noua investiție, în valoare de 1 miliard de lei, însă finanțarea urma să fie obținută din fonduri europene și de la bugetul de stat, arată datele consultate de publicația profit.ro. Ulterior, lucrările n-au mai avut loc.
Ilie Bolojan a anunțat, astăzi, că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, care ar putea crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și dubla debitul. Premierul interimar a trimis o săgeată către Sorin Grindeanu, care la acea vreme era ministru al Transporturilor, acuzându-l că nu a considerat proiectul o prioritate și nu l-a finanțat. În subordinea sa se afla Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, beneficiara proiectului.
Sorin Grindeanu a declarat, ieri, că nu Ministerul Transporturilor a blocat acest proiect strategic, ci două ONG-uri care ar fi denunțat lucrările în instanță și au depus plângeri la Comisia Europeană, pe motiv că lucrările distrug habitatul sturionilor, o specie protejată.
Doar că ONG-urile arătate cu degetul de liderul PSD spun că nu au făcut niciuna dintre acțiunile de care sunt acuzate. Specialiștii World Wide Fund doar au participat la consultări și au făcut sugestii, multe dintre ele regăsindu-se în proiectul din 2024, în vreme ce Greenpeace nu a avut nicio tangență cu problema sturionilor sau cu brațul Dunării. Mihnea Matache, specialist Greenpeace, crede că politicienii au găsit un țap ispășitor facil în ONG-uri și nici măcar nu se mai sfiesc să mintă flagrant pentru a-și acoperi incompetența.
Vin banii europeni
Cinci ani au trecut cât ai zice „PNRR”. După zeci de amânări și renegocieri, număratorea inversă se apropie de final: 31 august este termenul limită trasat de Comisia Europeană pentru finalizarea proiectelor care-au mai rămas, iar România face socotelile.
Deși fostul președinte Iohannis anunțase cu surle și trâmbițe în plină pandemie că România a obținut fonduri de relasare post-pandemică de peste 80 de miliarde de euro realitatea a arătat puțin altfel.
În sensul că României i-au fost alocate până la urmă 20 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde granturi, adică bani pe care nu trebuie să îi dăm înapoi. Restul, de 6,5 miliarde de euro, reprezintă împrumuturi.
Deși suntem departe cu reformele de atragerea integrală a banilor, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, s-a arătat astăzi într-o conferință de presă la Guvern extrem de optimist.
La capitolul granturi, Dragoș Pîslaru spune că vom reuși să atragem 10,6 miliarde. A explicat că România va trimite astăzi către Comisia Europeană cererea de plată cu numărul 5 din PNRR, penultima.
Cererea de plată numărul 6, ultima, va fi depusă la finalul lunii septembrie. Ea conține banii alocați unei reforme importante, dar care are șanse tot mai puține să fie îndeplinită până pe 31 august: legea salarizării bugetarilor. Pîslaru a spus că va trimite săptămâna viitoare o variantă de proiect către partide și că speră astfel ca legea să fie depusă în Parlament la finalul săptămânii viitoare.
