01:12 Cum se apără șeful SPP
05:24 Dosarul Pahonțu: Grindeanu dă vina pe Bolojan
08:08 PSD, grăbit să revină la guvernare
10:14 Clotilde Armand a fost condamnată
11:22 PNRR, ultima zi
14:33 Mii de drone asupra Ucrainei
15:38 Deficitul se reduce, problemele rămân
16:40 Protecția violatorilor
17:36 Record mondial și de trei ori aur
Obligat prin lege să declare pe propria răspundere dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității, directorul Serviciului de Protecție și Pază a evitat s-o facă vreme de optsprezece ani.
Generalul Lucian Pahonțu afirmă că nu ar fi comis fapte care să poată fi încadrate în categoria „poliției politice” abia după ce Recorder a publicat o investigație despre participarea lui la reprimarea manifestațiilor din 21 decembrie 1989 și din iunie 1990, luna celei mai sângeroase mineriade din istoria României postdecembriste.
„Toți românii merită adevărul”, își începe Pahonțu pledoaria asumată în nume personal, într-o scrisoare transmisă presei.
El cataloghează informațiile dezvăluite de Recorder drept „neadevărate și lipsite de fundament” și pretinde că nu ar fi fost implicat în „activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.
Generalul Pahonțu vorbește în premieră, însă, despre participarea lui la Revoluție și la mineriadă.
Susține că nici el, nici militarii din subordine nu ar fi luat parte la acțiuni violente.
Îl contrazic chiar foștii săi colegi de unitate, în declarații date în 1990 și consemnate ca atare în Dosarul Revoluției.
Baricada
Generalul Pahonțu susține, de asemenea, că nu s-ar fi aflat la baricada improvizată de revoluționari în apropierea hotelului Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu: „Nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii.”
Șeful SPP afirmă că s-ar fi aflat pe o stradă la 100 de metri, practic după colț.
Într-o declarație olografă inclusă în investigația Recorder, maiorul Gheorghe Rădulescu, coleg de unitate cu Pahonțu, spune că plutonul actualului șef al SPP s-a aflat la intersecția dintre actuala stradă Ion Câmpineanu și Bulevardul Bălcescu – chiar în zona baricadei, adică.
Cât despre violențele din 1990, generalul Pahonțu pretinde că în zilele de 13 și 14 iunie a rămas în cazarmă, alături de militarii din subordine, și că acest fapt ar fi dovedit de arhiva Jandarmeriei – în momentul de față, secretizată.
Varianta vehiculată de șeful SPP e încă o interpretare intens personală a faptelor: în dosarul mineriadei există mai multe declarații ale militarilor din plutonul său care confirmă prezența acestuia în centrul capitalei în acele zile.
Daniel Ianțuc, de exemplu, spune următoarele: „Am fost repartizat la plutonul de transmisiuni, al cărui comandant era locotenent major Pahonțu Lucian. În ziua de 13.06.1990 mă aflam în misiune ordonată la Televiziunea Română, având post în clădirea studiourilor”.
Reacție întârziată
A durat aproape o săptămână pentru ca liderul celui mai mare partid parlamentar să reacționeze față de dezvăluirile Recorder privind trecutul de ofițer de Securitate al lui Lucian Pahonțu: în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, 48 de oameni au fost omorâți atunci, iar alte câteva sute de persoane au fost bătute crunt.
Cum-necum, Sorin Grindeanu a reușit și de această dată să dea vina pe Ilie Bolojan și să evite încăpățânat fondul problemei. Liderul PSD a fost întrebat de jurnalista Digi24 Ema Stoica dacă i se pare firesc ca generalul Pahonțu să nu fi depus nici până acum, așa cum cere legea, declarația pe propria răspundere că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității.
Întrebarea a rămas în aer.
„Cred că domnul Pahonţu trebuie să-şi clarifice acele aspecte care sunt semnalate în ancheta jurnalistică. Ceea ce pot eu să vă spun, din experienţa mea personală, este că Serviciul de Protecţie şi Pază este un serviciu de pază extrem de profesionist şi este apreciat inclusiv de către partenerii externi.
Mai departe, cred că trebuie să-i întrebaţi pe foştii preşedinţi Băsescu şi Iohannis, pe Nicuşor Dan şi chiar pe domnul Bolojan, care a fost preşedinte interimar, aşa cum bine ştim, vreo jumătate de an”, a spus Grindeanu.
Scrâșnită și evazivă, reacția liderului PSD e, totuși, un mic pas înainte față de cea a lui Nicușor Dan: întrebat, săptămâna trecută, la Chișinău dacă a făcut evaluarea Serviciului de Protecție și Pază promisă anul trecut, președintele a răspuns că a evaluat SPP „cu propriile simțuri”, ceea ce înseamnă – între altele – că Lucian Pahonțu rămâne în funcție.
Nicușor Dan a încercat apoi să minimalizeze investigația Recorder: a spus că titlul ei nu ar fi susținut de informațiile din text și că nu știe „care este scandalul”.
În ciuda insistențelor Recorder, șefii comisiilor parlamentare care – în teorie – controlează activitatea Serviciului de Protecție și Pază (Nicoleta Pauliuc, de la PNL, și PSD-istul Mihai Weber) nu au explicat până acum când și în ce fel și-au exercitat atribuțiile.
