Centenarul incompetenței

• Anunțat ca o mare sărbătoare a unității naționale, Anul Centenarului se tranformă, încet-încet, într-un festival al incompetenței: suntem aproape de jumătatea lunii martie și Guvernul României nu a reușit nici măcar să definitiveze o listă a proiectelor pe care le va finanța. Noul ministru al Culturii l-a demis pe secretarul de stat care conducea Departamentul Identitate Națională, așa că procedura de validare a proiectelor se reia de la zero. Primarii care așteptau bani de la Guvern pentru a organiza evenimente dedicate Centenarului spun că și-au pierdut speranța și că vor face evenimente mai mici, finanțate din bugetele locale.

„Dorim ca în Anul Centenar să prezentăm tot ce avem mai bun!”. „Unitatea trebuie să fie cuvântul cheie în Anul Centenarului!”. Aceste fraze îi aparțin Vioricăi Dăncilă. Sau, ca să fim mai preciși, au fost citite de pe foaie în câteva din declarațiile publice făcute de noul prim-ministru.

În foile și în vorbele politicienilor, Centenarul a început deja, de la 1 ianuarie 2018. În realitate, Departamentul Identitate Națională – instituție creată special cu acest scop în cadrul Ministerului Culturii – nici măcar nu a definitivat lista proiectelor aprobate pentru finanțare. Suma alocată pentru Proiectul Centenar se ridică la 150 de milioane de lei, iar autoritățile locale din țară au trimis peste 2.000 de proiecte pentru organizarea unor evenimente dedicate celor 100 de ani de la Marea Unire.

Recorder a cerut Ministerului Culturii această listă încă din luna ianuarie. Am primit un răspuns abia în martie, în care ni s-a transmis că încă se lucrează la ea. Slujbașii din minister au cerut să avem înțelegere: s-a schimbat Guvernul, sunt tensiuni în PSD… cu alte cuvinte, de Centenar ne arde nouă?

Așadar, după schimbarea Guvernului Tudose, Centenarul a intrat în stand-by. Lui George Ivașcu, noul ministru al Culturii, i-a trebuit o lună ca să se lămurească care e situația cu organizarea Proiectului Centenar. Când s-a lămurit, a anunțat că reorganizează întreg Departamentul Identitate Națională și îl revocă pe șeful acestuia, secretarul de stat Paul-Claudiu Cotîrleț, pentru „inexistența unei concepții strategice”. Mai clar, pentru incompetență.

„La preluarea actualului mandat s-a constatat că fundamentarea ideilor și proiectelor propuse nu s-a efectuat pe baza unor fișe tehnice și a unei documentații adecvate, acestea fiind acum solicitate beneficiarilor, tocmai pentru a face posibilă şi legală evaluarea proiectelor şi finanţarea acestora”, își motivează decizia George Ivașcu într-un comunicat emis în urmă cu două zile.

Cotîrleț nu vrea să renunțe: „Principalul responsabil trebuie să fie ministrul Culturii”

Pentru ca totul să fie și mai frumos, Cotîrleț se ține tare pe poziții și spune că mai are treaba de făcut pentru organizarea Centenarului. Când l-am sunat să-și comenteze destituirea din funcție, era la Varșovia. A zis că promovează acolo Anul Centenar. Chiar și așa, destituit din funcție.

„Domnul meu, eu am aflat de revocare cum ați aflat și dumnevoastră, din acel comunicat de presă. Nu am fost înștiințat, este, evident, o lipsă de comunicare la nivel instituțional. Aș fi dorit să lămurim acest lucru intern și nu prin intermediul presei. Dar dacă s-a optat pentru acest lucru, este decizia ministrului. O să duc la capăt acest mandat. Și după aceea revin în țară și mă voi supune acelei decizii”.

Numirea la Cultură a lui Paul-Claudiu Cotîrleț – fost junior la echipa de fotbal Petrolul Moinești – a trecut neobservată în noiembrie 2017, dar a stârnit hohote de râs în momentul în care demnitarul a deschis pentru prima dată gura într-un interviu. Și nu fost numai vorbirea lui Cotîrleț și poeziile sale cu cățeluși avizi de funcții. A mai fost și nepriceperea lui Cotîrleț: la mai bine de patru luni de la numire, Departamentul pe care l-a condus și-a ratat obiectivul.

Întrebat de întârzierile invocate de comunicatul Ministerului, Cotîrleț susține, în ciuda evidențelor, că „totul era definitivat încă din luna ianuarie”. Și aruncă vina pe fostul său șef, Lucian Romașcanu: „Principalul responsabil trebuie să fie ministrul Culturii”.

Lucian Romașcanu și George Ivașcu, fostul și actualul ministru al Culturii, nu ne-au răspuns la telefon pentru a comenta situația.

Până se lămuresc politicienii cum să-și împartă vina pentru întârzierea Proiectului Centenar, autoritățile locale sunt deznădăjduite și nu mai așteaptă nimic de la centru. La începutul acestui an, județul Gorj era lăudat că a depus o pleiadă de proiecte splendide pe tema Centenarului. Pe 15 ianuarie, Paul-Claudiu Cotîrleț în persoană a anunțat, de pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, că peste 2000 de proiecte sunt aprobate, la nivel național, 47 fiind din Gorj.

Situația de la Gorj, extinsă la nivel național, face un portret fidel al stadiului în care se află, în prezent, „Proiectul Centenar” al Ministerului Culturii. „N-am primit nimic, niciun ban. Nici nu mai credem în așa ceva, nu credem că se mai face”, ne-au mărturisit ieri o parte din primarii care aveau proiecte anunțate ca fiind deja aprobate.

„Asta e problema, că vedem politic și Centenarul”

Marcel Romanescu (PNL), primarul din Târgu Jiu, confirmă că nu s-a primit niciun ban pentru proiectele depuse la Ministerul Culturii. Au început să organizeze însă evenimente din bugetul local. „Noi ne derulăm manifestările noastre, pe ele ne bazăm în această perioadă de început. Însă putem finanța un număr limitat de proiecte, că nu avem cum să le luăm pe toate. Odată ce am aprobat bugetul pe 2018, ne limităm pe evenimentele finanțate pe «pulpa» noastră. Să sperăm că nu vor pica nici proiectele finanțate de la Minister. Nu putem decât să așteptăm. Ce a depins de noi, am făcut…”, a spus Romanescu.

Adrian Tudor (PSD), viceprimarul din Târgu Jiu și responsabilul cu organizarea manifestărilor de Anul Centenar în oraș, sugerează că a avut indicii, încă din ianuarie, că vor trebui să se descurce mai mult singuri. Când a anunțat Cotîrleț pe scena teatrului că au fost aprobate 47 de proiecte în Gorj, l-a întrebat concret despre ce proiecte era vorba și cu ce sume vor fi finanțate: „N-a știut să-mi zică, a zis că o să primim noi o adresă. N-am mai primit niciun fel de adresă”.

Primăria are în plan pentru Anul Centenar editarea de cărți și documente inedite, reabilitarea unor monumente dar și organizarea unui colocviu internațional dedicat Ansamblului Monumental Brâncuși, din Târgu Jiu. Deși e membru PSD, viceprimarul Tudor crede că era mai bine ca întreg proiectul Centenar să fi fost subordonat Președinției: „Nu trebuia să fie privit politic acest proiect. Asta e problema, că vedem politic și Centenarul. Și nu e bine”.

“Facem chetă pentru Centenar”

La nivelul localităților mai mici din județ, primarii cu proiecte „aprobate” nu mai trag nicio speranță că vor vedea vreun ban de la Centru pentru Centenar. Ion Andronescu, primar PSD din Dănciulești, avea planuri mari, să reabiliteze un monument al eroilor, dar a ajuns la concluzia că mai bine fac ei chetă, la nivel local, decât să aștepte marele proiect al ministerului.

„La noi, ca la nimenea. Asta e! Ce să facem? Facem pe plan local, cu bani de chetă făcută de noi, cu profesorii, cu oamenii din comună, câte 1 milion, două, în funcție de cât a vrut omul. Deja s-a strâns o sumă de vreo 2.000 de lei. Profesorul Arcuș de la noi – el e Președintele Societății Cultural-Științifice Rădinești Gorj – a luat legătura, a dat comanda, a dus macheta la muzeul satului. Noi ne-am înscris acolo cu proiecte la Centenar, dar știți cum e… Până să facă Ministerul Culturii, noi de Înălțare, de Ziua Eroilor vrem să le inaugurăm. Știți cum e: cu părintele, cu popii, vrem să ținem un moment acolo”, a spus primarul.

A adăugat, întristat: „Nu au aprobat, n-au finanțat nimic, nu cred că au cum…”.

Florinel Țuilă, primarul PSD din Cătunele, nici măcar nu mai știa că satul lui era pe lista localităților anunțate de Paul Cotîrleț ca fiind eligibile pentru finanțare. “Dumnevoastră credeți că se face ceva?!”, s-a arătat el surprins de naivitatea noastră.

De la bun început, Țuilă nu a crezut o secundă că va da cineva vreun ban pentru Centenar. Și uite că, cel puțin până acum, timpul i-a dat dreptate. Tot ce mai știe e că a semnat „ceva, cu o asociere de comune, pentru proiecte”, dar nu mai ține minte despre ce e vorba. De altfel, primarul din Cătunele nici nu are chef de Centenar, când se uită la cum arată această țară la 100 de ani: „Sper să rămână în pom de tot cu proiectele lor de Centenar. N-au fost în stare să facă o autostradă în atâția ani și ne ocupăm cu din astea? Nu cred eu așa ceva!”.