Ferme, boți, fiice și nepoți

Bună dimineața!

Lovituri sub centură din prima săptămână a campaniei electorale pentru Cotroceni. Lasconi scoate fotografii cu un bau-bau israelian, specialist în manipularea alegerilor, fix în poartă la Geoană. Se bagă și Ciolacu – știe el o fermă de boți, un etaj întreg de servere!

La cum merge treaba, alegătorii care ar fi interesați de un proiect de țară sau care și-ar dori să afle, de exemplu, când și cum vor scăpa de cele mai mari dobânzi la credite din UE, trebuie să mai aștepte puțin. Încă cinci ani.

1. Palat, vilă și nepot

La 📺️ emisiunea electorală de la Antena 3, Ciolacu a fost încolțit cu întrebări despre afacerile nepotului său, participarea la Revoluție și legăturile cu Nordis. A încercat să mute atenția către Iohannis și palatul său.

• Praf în ochi. Guvernul a desecretizat parțial costurile renovării vilei pregătite de RAAPPS pentru președinte. Aflăm cât s-a cheltuit până acum (3 milioane de euro), dar nu și valoarea totală a investiției. Asta după ce aproape un an Ciolacu s-a făcut că plouă când era întrebat de Palatul Împăratului.

• Misterul din strada Cucu Starostescu. Ciucă a sărit ca ars când a aflat că oamenii vor afla câți bani s-au băgat în vila din Aviatorilor 86. Așa că i-a cerut lui Ciolacu să spună și el cine mai are cheia de la vila de protocol în care stă premierul: „Sunt sigur că domnul Ciolacu nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2”. Guvernul răspunde rapid, dar nu lămurește insinuarea generalului, care bătea spre relația dintre Marcel Ciolacu și Sorina Docuz.

• Șansa unui tânăr nepot. Cu scandalul vilelor, dezvăluirile care se tot adună despre nepotul lui Ciolacu au trecut în plan secund. Dar tot am reținut cum a ajuns acesta consilier al ministrului Fondurilor Europene, în 2013, cu zero experiență în domeniu. A explicat-o Eugen Teodorovici, cel care l-a adus în minister: „L-am angajat consilier pe Mihai Ciolacu pentru că am vrut să dau o șansă unui tânăr să cunoască un domeniu nou, al fondurilor europene”.

2. Geoană și tesla mecanică

Oricât și oricum l-ar ataca alții, principalul adversar al lui Geoană tot Geoană rămâne. La nevoie, pune umărul toată familia.

• Lacrima Mihaelei. Chemată să-și susțină tatăl într-o 📺️ emisiune electorală, Ana Geoană a rostit un discurs care a produs o lacrimă live pe obrazul mamei, Mihaela Geoană. Doar că momentul de grație s-a transformat rapid într-o teslă mecanică, după ce presa a dezvăluit că discursul fusese în mare parte copiat de la nepoata lui Donald Trump. „A fost și o îmbunătățire acolo”, a încercat să explice o fostă jurnalistă, acum portavoce în echipa lui Geoană.

• Ferma de la etaj. Geoană neagă orice legătură cu israelianul specializat în manipularea alegerilor și îi cere lui Ciolacu să-și dezvăluie sursele cu ochi albaștri. Iar Oscarul pentru rolul secundar ajunge la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care, chestionat despre subiect, a avut următoarea reacție: „Definiți ce înseamnă ferme de trolli”.

• Campanie murdară. Între timp, presa adună probe despre atacurile murdare puse la cale de firme conectate la Mircea Geoană. Nu că n-ar fi plin internetul de reclame plătite cu bani publici, din care se revarsă exclusiv mizerii despre adversari politici.

3. Colectiv, nouă ani pierduți

La nouă ani după incendiul din 30 octombrie 2015, în urma căruia și-au pierdut viața 64 de tineri, nicio secție de spital pentru mari arși nu este funcțională în România. În schimb, Colectiv a devenit temă de campanie.

• Ponta și Piedone. Ciucă l-a întrebat pe Ciolacu: „cum credeţi că se simt părinţii şi rudele celor de la Colectiv când îi văd pe listele PSD pe premierul Colectiv, Ponta, şi pe primarul Colectiv, Piedone?”. „Observ că domnul Ciucă a luat-o pe urmele tătucului său, domnul Iohannis”, a răbufnit Ciolacu.

• Se moare cu zile. În timp ce ministrul Rafila își plasează consilierii prin diverse consilii de administrație bine remunerate, România înregistrează restanțe uriașe în privința intervențiilor care pot salva viața pacienților cu AVC. Se fac de cinci ori mai puține intervenții față de recomandările europene.

---

---

• Inundații devastatoare. Peste 200 de oameni și-au pierdut viața în urma inundațiilor din Spania. Bilanțul crește de la o oră la alta. Printre victime se numără și cetățeni români. Căutările continuă.

• Cu ochii pe Moldova. Sondajele o dau câștigătoare pe Maia Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se va desfășura duminică, 3 noiembrie. Presiunile Moscovei s-au ținut lanț, iar candidatul de pe locul trei, Renato Usatîi, a dezvăluit că Rusia a făcut presiuni pentru a se retrage din cursă, situație care l-ar fi avantajat pe prorusul Alexandr Stoianoglo.

• Regina contractelor cu statul. În primul rând al susținătorilor lui Ciolacu de la o emisiune electorală, jurnaliștii de la Snoop au identificat-o pe Mihaela Neagu, o femeie de afaceri care în ultimii cinci ani a acumulat contracte cu statul de 350 de milioane de lei. La fel ca nepotul lui Ciolacu, și-a început ascensiunea tot din postura de angajată într-o benzinărie.

• Eternul Pahonțu. Iohannis l-a trecut în rezervă pe Lucian Pahonțu, dar acesta poate să rămână în continuare șeful Serviciului de Protecție și Pază, pe care îl conduce din 2005.

• Gafa lui Biden. Președintele american i-a numit „gunoaie” pe susținătorii lui Trump. Declarația îi dă bătăi de cap candidatei democrate, Kamala Harris, care are deja mari emoții pentru scrutinul programat la 5 noiembrie. Trump a speculat rapid momentul și a venit la un miting electoral într-o vestă de gunoier.

• Justiție, dar cu măsură. Judecătorii români au respins în primă instanță cererea Ucrainei de a confisca proprietățile Rusiei din România, prin executare silită. În Finlanda, justiția le-a dat dreptate ucrainenilor.

---

• Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani a fost reabilitat în ultimii 10 ani, sub conducerea unei profesoare de excepție. Ea a format 10 echipe care scriu proiecte europene, iar elevii fac practică trei săptămâni pe an la firme din străinătate.

• O partitură de Chopin, necunoscută până acum, a fost descoperită din întâmplare în seiful unui muzeu din New York. Valsul, prima descoperire de acest fel în mai bine de jumătate de secol, poate fi ascultat aici, în interpretarea pianistului Lang Lang.

• Dacă faci mișcare doar în weekend ești la fel de bine protejat împotriva demenței ca cei care fac sport de 3-4 ori pe săptămână, potrivit unui nou studiu.

---

• DE CITIT. Fosta soție a unuia dintre fondatorii Google a primit o avere în urma divorțului, pus pe seama unei relații extraconjugale cu Elon Musk. În ultimii doi ani, ea a intrat în politică și a devenit o susținătoare a lui Donald Trump.

• DE ASCULTAT. Lansată în 2020 ca o conversație între doi istorici neconvenționali, The Rest is History a devenit în câțiva ani un fenomen global și unul dintre cele mai populare podcasturi în rândul tinerilor sub 40 de ani.

• DE VĂZUT. Noua ediție din emisiunea „Ce ne enervează” în care Mihai Radu arată cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, cum faci bani cu nepoții, dar și că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta. N-au scăpat nici competenții candidați AUR și SOS.

---

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Brunea-Fox (1898-1977) a fost unul dintre cei mai buni reporteri români din toate timpurile. Brunea-Fox s-a născut sub numele de Filip Brauner, la Roman, într-o familie de evrei din Basarabia, intelectuali din Chișinău.

A fost în perioada interbelică un lider al reportajului literar. I se spunea “prințul reportajelor”. Subiectele alese de Brunea erau senzaționale, într-o vreme în care senzaționalul nu ajunsese un cuvânt ieftin.

„Ali Kadri, Sultanul din Ada Kaleh” sau „Cinci zile printre leproși” au ajuns materie didactică la cursurile despre jurnalism.

Brunea-Fox avea o sensibilitate politică și o agendă intelectuală de stânga, scria dinspre marginea lumii, îndeosebi despre excluși. Toți „dezmoșteniții sorții”, cum scria Bogza, își găseau refugiu în paginile lui Brunea.

Dar recitind această carte necesară m-a izbit altceva: notele lui Brunea-Fox despre lumea politică interbelică. Aceeași faună. Alte nume, aceleași moravuri. Alte batiste, aceleași gesturi și vorbe de fanfaroni, aceeași inadecvare, aceeași imunitate la ridicol.

E foarte posibil să nu fie de la cei de acum, așa erau și acum o sută de ani, în lumea văzută de Brunea, așa erau și în secolul XIX, în lumea văzută de Caragiale. Și în caz că vor mai exista reporteri și peste o sută de ani – se prea poate că așa va fi și atunci.

---

• „O lume mai bună este una în care copiii sunt inspirați să stea mai puțin pe telefon”. Fost șef la OpenAI, despre pericolele social media

• La fel ca metaversul, inteligența artificială ar putea fi un pariu greșit al liderilor din Silicon Valley

• Opt sfaturi după 22 de ani de căsnicie

• Patru lucruri pe care nu le știai despre vaccinul antigripal

• Mai puțin zahăr în primii trei ani de viață îi protejează pe copii de bolile cronice

• Cum să rămâi activ și conectat la natură în sezonul rece

• Locuri unde te poți bucura de soare în Europa chiar și pe timp de iarnă

---