Imagini din orașul nimănui: cum se transformă Constanța într-un loc lăsat în paragină

Constanța poate servi, oricând, drept studiu de caz despre cum să-ți bați joc de potențialul turistic al unui oraș. Un loc care are toate coordonatele pentru a fi transformat într-o atracție – de la istorie, multiculturalism și poziție geografică – se tranformă tot mai mult într-un oraș lăsat în paragină și administrat în bătaie de joc.

Al doilea cel mai vizitat oraș al țării până în 2015, când Brașovul i-a luat locul, își întâmpină turiștii cu, probabil, cel mai mizerabil și degradat centru istoric din România.

În Constanța nu există niciun punct de informare turistică, nu există panouri de prezentare a obiectivelor, iar site-ul “Constanța turistică”, adminstrat de Primărie, duce către o pagină nefuncțională.

Cei o jumătate de milion de turiști care încă mai ajung anual în Constanța n-au însă nevoie de prea multe îndrumări pentru a descoperi că frumusețea orașului e acoperită de un amestec de kitsch și ruine.

Gunoaiele îi întâmpină chiar din fața primăriei. Pavajul proaspăt montat prin programul de reabilitare a centrului istoric deja se desprinde, iar toată zona se scufundă în beznă odată cu lăsarea serii. Spațiile verzi sunt pârjolite, iar toaletele publice au fost înlocuite cu WC-uri de plastic insalubre.

În urmă cu trei luni am scris despre cum Constanța își irosește uriașul potențial, transformându-se într-un oraș subdezvoltat și îmbătrânit. Turismul ar putea fi una dintre principalele direcții de dezvoltare, dacă administrația locală ar avea un plan în acest sens.

Mai jos sunt o serie de imagini care arată cum și-a întâmpinat Constanța vizitatorii în sezonul turistic care tocmai se încheie:

1. Cazinoul, emblema orașului, descrie perfect starea în care se află zona istorică a Constanței, unde sunt concentrate toate obiectivele turistice ale orașului. 

2. Priveliște spre Portul Tomis din turnul Marii Moschei din Constanța.
3. Palatul Navigației, fostul sediu al companiei care opera în urmă cu o sută de ani linia maritimă Constanța – New York, este o bijuterie arhitecturală în degradare, situată în buricul centrului istoric. Vecinătatea clădirii, situată între Piața Ovidiu și Cazino, a fost aleasă ca fiind fundalul perfect pentru filmul apocaliptic „What happened to Monday”.

4. Clădire istorică lăsată în paragină – o imagine care a devenit obișnuită în centrul vechi al Constanței
5. Constanța stă pe istorie la propriu. Oriunde ai săpa în centrul vechi, ies la iveală vestigii grecești și romane. Primăria emite pe bandă rulantă avize de construire pe spațiile private, iar pe cele administrate de instituție cresc bălării fără a se profita de potențialul unor asfel de structuri antice.
6. Așa arată pavajul din centrul istoric pe aproximativ 30-40% din suprafață, lucrări realizate în urmă cu patru ani de consorțiul condus de firma „ABC Val”, firmă de casă a administrației PSD din Constanța. Pavajul a început să se deterioreze la scurt timp după finalizarea lucrărilor, iar în 2016, primarul Constanței, Decebal Făgădău, declara că “nu am nici o problemă ca, din loc în loc, pavajul să fie ciobit. Ne dă un aer de oraş istoric”.
7. Amenajare florală ce poate fi admirată de turiștii care trec prin Piața Ovidiu, kilometrul zero al turismului constănțean.
8. Așa arată, în plin sezon estival, curtea clădirii care găzduiește Primăria, Consiliului Județean și Prefectura. Clădirea străjuiește intrarea în zona istorică, iar asta este una dintre imaginile cu care sunt întâmpinați turiștii.

9. Așa delimitează Primăria zona pietonală a centrului vechi.

10. Pentru un turist care se plimbă prin centrul Constanței e de preferat să nu fie presat de nevoi fiziologice. Singura toaletă publică din centrul vechi al Constanței are lacătul pus.

11. Administrația locală oferă, totuși, o soluție: câteva WC-uri ecologice inestetice și insalubre întregesc peisajul dezolant din centrul turistic al Dobrogei.

12. Firavele încercări de modernizare sunt și ele sortite eșecului. Black Sea Bike este un program în valoare de 1,5 milioane euro, prin care constănțenii și turiștii pot închiria gratuit biciclete. Însă, deși cele 24 de stații stații au fost montate în urmă cu mai bine de doi ani, cele 390 de biciclete zac prăfuite într-un depozit. Până acum au fost vandalizate două stații, care nu au fost folosite vreodată și pentru a căror reparație primăria a achitat 35.000 de lei.

13. O imagine simbolică pentru un oraș care și-a lăsat clădirile istorice în paragină și n-a respectat nicio normă estetică pentru cele nou construite. Această clădire situată în Piața Ovidiu este în stadiu de șantier de aproape 20 de ani și prezintă un pericol pentru trecători și o carie pentru arhitetura din zonă.

CITEȘTE ȘI: Salutări de la Constanța, orașul care moare

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.