Ghidul campaniei de vaccinare: când, unde și cu ce ne vaccinăm

După aproape trei săptămâni de la primul vaccin administrat, timp în care au fost imunizate 154.000 de persoane din rândul personalului medical, România intră mâine în a doua etapă a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. O etapă cu multe variabile a cărei singură certitudine e că vârstnicii vor fi la concurență cu angajații din domeniile considerate esențiale. 

Amploarea întregii campanii, fără precedent în istoria României, generează stângăcii inerente: o parte din populație este reticentă în fața vaccinului, iar autoritățile încă se străduiesc să pună la punct toate detaliile de organizare. Din cele 750 de centre de vaccinare care ar trebui deschise pe 15 ianuarie, cele mai multe sunt încă în curs de echipare și avizare, așa că se vor deschide abia săptămâna viitoare.

Mâine se va da, totuși, startul programărilor pentru cei care se încadrează în etapa a doua, iar premierul Florin Cîțu a anunțat că România își propune să vaccineze 10,4 milioane de oameni până în septembrie, prag pe care autoritățile îl consideră suficient pentru a pune capăt pandemiei.

Recorder a adunat cele mai importante informații disponibile în acest moment despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, pentru a le ușura accesul la vaccin celor interesați să se imunizeze.

1. Cu ce ne vaccinăm

  • Sunt 63 de tipuri de vaccin în studii clinice în lume, iar 10 dintre acestea sunt deja aprobate și administrate în diferite țări. Uniunea Europeană, din care face parte România, a aprobat două vaccinuri: Pfizer/BioNtech și Moderna. Ambele se bazează pe aceeași tehnologie – ARN mesager – și au aceeași eficacitate – 95%. Sunt, de altfel, și vaccinurile cu cele mai multe aprobări obținute până acum (în UE, SUA, Canada și Marea Britanie).
  • Până acum, Uniunea Europeană a contractat 600 de milioane de doze din vaccinul Pfizer/BioNtech și 160 de milioane de doze din vaccinul Moderna. Ambii producători au început deja livrările către țările din comunitate. Un al treilea vaccin, produs de AstraZeneca și Universitatea Oxford și folosit deja în Marea Britanie, a intrat și el în analiza Agenției Europene a Medicamentului (EMA). Dacă va fi aprobat, Uniunea Europeană va cumpăra 400 de milioane de doze, deja contractate.
  • România are garantate deocamdată 18 milioane de doze de vaccin anti-COVID (cu care pot fi vaccinați 9 milioane de oameni). Din cele 18 milioane de doze, 3,1 milioane sunt programate pentru livrare în primul trimestru al acestui an. Cifrele sunt însă în continuă schimbare și ar putea să crească, în funcție de numărul de vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană și de capacitatea de producție a companiilor farmaceutice.
  • Ambele tipuri de vaccin disponibile în România se administrează în două doze: Pfizer la interval de 21 de zile, Moderna la 28 de zile. Primii anticorpi apar, în general, după 10 zile de la administrarea primei doze, dar un număr suficient cât să protejeze organismul au fost măsurați în studiile clinice la o săptămână după administrarea celei de-a doua doze, numită rapel. Altfel spus, în cazul celor 95% care o dezvoltă, imunitatea apare la o lună de la prima doză. Nu este clar cât durează această imunitate, dar ceea ce se poate spune cu certitudine este că voluntarii care au făcut parte din testele clinice au în continuare anticorpi la 6 luni după vaccinare. 
  • Noile mutații apărute în Africa de Sud și Marea Britanie nu schimbă deocamdată datele problemei, întrucât Pfizer a anunțat că vaccinul său creează anticorpi și împotriva acestor tulpini. Moderna face teste suplimentare, dar se așteaptă ca rezultatele să confirme că și vaccinul său este eficient în cazul noilor tulpini.
  • Vaccinul anti-COVID se face voluntar și este gratuit, inclusiv pentru cei care nu au asigurare medicală. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, a inclus aici „chiar și persoanele care nu au acte de identitate, nu au așadar un CNP”.
  • Nu vom putea alege un vaccin sau altul. Decizia va fi luată de personalul medical de la centrul de vaccinare în funcție de stocuri și de istoricul medical al fiecărei persoane. La o conferință de informare a publicului larg pe tema vaccinării, Valeriu Gheorghiță a atras atenția că un detaliu în alegerea tipului de vaccin va fi și acela că flaconul Moderna are 10 doze, așadar se va deschide doar dacă vor fi făcute 10 programări la același centru în intervalul în care substanța poate fi folosită. Prin comparație, flaconul Pfizer are 6 doze.
  • Diferențele dintre cele două vaccinuri anti-COVID folosite în România țin și de condițiile de transport și de depozitare. Vaccinul Pfizer trebuie păstrat la -80 de grade Celsius, dar odată ajuns în centrul de vaccinare se poate păstra la o temperatură de 2-8 grade Celsius timp de maximum 5 zile, singura condiție fiind ca flaconul să nu fie deschis. În cazul vaccinului produs de Moderna, acesta trebuie depozitat pe termen lung la -20 de grade Celsius, iar intervalul în care poate fi păstrat la o temperatură de 2-8 grade Celsius este de 30 de zile. Odată deschis, un flacon trebuie consumat în câteva ore. Un clip realizat de Spitalul „Victor Babeș“ din Timișoara prezintă întreaga procedură de vaccinare:

  • Pentru eventualele situații de risc, cei vaccinați trebuie să fie monitorizați de personal medical specializat – timp de 15 până la 30 de minute, în funcție de istoricul medical și alergic – într-un spațiu de așteptare din centrul de vaccinare. Fiecare centru ar trebui să fie dotat, conform protocolului Ministerului Sănătății, cu un kit de urgență pentru eventuale intervenții rapide.
  • Studiile clinice au relevat puține reacții adverse pentru vaccinurile produse de Pfizer (click pentru prospect) și Moderna (click pentru prospect), în general oboseală, înroșire la locul înțepăturii, durere de cap, febră sau o ușoară durere musculară. Reacțiile apar, în cele mai multe cazuri, în decurs de câteva zile, cel mult o lună.
  • Din primele 154.000 de persoane vaccinate în România până la jumătatea lunii ianuarie, 544 au avut reacții adverse: 330 au fost așa-numitele reacții generale (febră, dureri de cap, dureri musculare, astenie, alergii de tip urticarie) și 214 au avut dureri la locul injectării. Toate reacțiile adverse semnalate până acum în România sunt considerate comune și minore.

    În cazul unor reacții adverse puternice (de tipul unui șoc anafilactic), cei care trec prin această situație nu vor mai face și doza de rapel.

2.  Când și unde ne vaccinăm

  • Campania de vaccinare din România se desfășoară în trei etape. Prima etapă, începută pe 27 decembrie, include vaccinarea angajaților din spitale, din cabinetele medicale, din centrele sociale, farmaciști, studenți la Medicină și Farmacie, psihologi. Centrele de vaccinare din această etapă funcționează în spitale, iar ultima raportare oficială arată un număr de 154.000 de persoane vaccinate. Pentru moment, această cifră poziționează România pe locul al treisprezecelea în Europa, luând ca barometru rata de persoane vaccinate la fiecare o sută de locuitori. Avem 0,8% – mai multe decât Franța (0,38%) sau Belgia (0,46%), dar mai puțin decât Marea Britanie (4,52%) sau Italia (1,32%).


  • Din 15 ianuarie, odată cu intrarea în etapa a doua, se vor putea vaccina două mari categorii: populația cu grad de risc și angajații din domeniile-cheie. Între cei care se încadrează în această etapă, de la vârstnici cu boli cronice până la miniștri, poștași, parlamentari, profesori sau șoferi de autobuz nu va exista prioritate la vaccinare, ordinea fiind dată de ziua programării. Totuși, președintele Klaus Iohannis a anunțat că se va vaccina în prima zi, pentru a da un exemplu.

Cine face parte din cele două categorii în etapa a doua de vaccinare

A. Persoane aflate în grupe de risc:

  • Adulții cu vârsta peste 65 de ani
  • Bolnavii luați în evidență cu:
    diabet zaharat;
    obezitate;
    alte boli metabolice, inclusiv congenitale;
    afecțiuni cardiovasculare;
    afecțiuni renale;
    afecțiuni oncologice;
    afecțiuni pulmonare;
    afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down;
    afecțiuni hepatice moderate/severe;
    afecțiuni autoimune;
    pacienți transplantați, cu consult medical prealabil;
    pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi;
    pacienți infectați cu HIV/SIDA.

B. Angajații din domenii considerate esențiale:

  • Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului:
    Parlament;
    Președinție;
    Guvern, ministere și instituții subordonate acestora.
  • Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești
  • Personalul din sectorul economic vital:
    Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
    Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
    Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
    Unități de producție, transport și distribuție gaze;
    Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
    Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
    Transport de persoane și mărfuri;
    Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
    Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale).
  • Personalul din unitățile de învățământ și creșe
  • Personalul poștal și din servicii de curierat
  • Personalul cultelor religioase
  • Personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2
  • Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor
  • Startul etapei a doua se va da cu imunizarea celor aflați în căminele de bătrâni, care vor fi vaccinați de echipe mobile. Tot pe 15 ianuarie, la ora 15.00, se vor deschide oficial programările online pe platforma ROVACCINARE. Toate programările celor care se încadrează în etapa a doua se înregistrează pe această platformă, dar nu este obligatoriu ca fiecare persoană interesată să aibă propriul cont. Înscrierile se pot face și indirect – prin rude, prin apelarea call centerelor DSP (la numărul unic 021.414.44.25), prin medicii de familie sau prin Direcțiile de Asistență Socială ale primăriilor. Cel care face programarea are nevoie de un cont care poate fi creat încă de pe acum pe platformă (vezi aici un tutorial).
  • Angajații din domeniile considerate esențiale se pot programa numai după ce au fost deja înscriși pe platformă de către instituția la care lucrează. Din acest punct, angajatul poate decide singur când și unde se programează, dar există și varianta în care instituția angajatoare duce la capăt procedura în locul său, făcând și înscrierea și programarea.
  • Chiar dacă programările se deschid de pe 15 ianuarie, prima zi de vaccinare va fi, de fapt, 18 ianuarie. Sistemul informatic va păstra, de altfel, acest interval de cel puțin 48 de ore între accesarea platformei și prima programare disponibilă pentru ca stocurile de vaccin din fiecare centru să fie ajustate în funcție de cereri și nu de estimări.
  • Programarea online presupune alegerea unui centru de vaccinare din cele afișate pe platformă. Doctorul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat că, pe lângă cele 100 de centre care vor continua să funcționeze în spitale, vor fi deschise alte 750 pe tot cuprinsul țării. Nu toate vor fi deschise din prima zi, majoritatea urmând să devină operaționale după 20 ianuarie. De asemenea, Guvernul a vorbit și despre 43 de caravane mobile care vor ajuta în campania de vaccinare, urmând să acopere zonele izolate.
  • Prin vocea lui Valeriu Gheorghiță, statul român susține că, în prima fază a etapei a doua, se poate ajunge la o administrarea a 40.000 de doze pe zi. Nu înseamnă neapărat 40.000 de persoane nou-vaccinate zilnic, întrucât se intră și în perioada de administrare a rapelului (doza a doua) pentru personalul medical. Din estimările lui Valeriu Gheoghiță, când toate centrele vor ajunge la capacitate maximă și dacă vor exista doze suficiente, în România s-ar putea vaccina 100.000 de persoane în fiecare pe zi. Din acest punct, desfășurarea campaniei de vaccinare intră într-o fază influențată de multe variabile, despre care nimeni nu poate spune cu exactitate cum vor evolua.
  • Prima necunoscută este numărul exact de centre care vor funcționa în mediul rural, cât de repede vor putea fi deschise și cu ce personal se va face vaccinarea. Primarii din țară s-au plâns că nu au bani pentru amenajarea centrelor și că timpul este foarte scurt. După aceste nemulțumiri, Guvernul a promis că le va deconta cheltuielile și a revizuit proiecția inițială de 1.000 de centre deschise pe 15 ianuarie la 750 de centre care vor fi deschise începând cu această dată. Multe dintre ele sunt încă în curs de amenajare și echipare, deci cu siguranță nu vor funcționa din primele zile. Aceste întârzieri vor face ca oamenii din mediul rural să se poată programa mai târziu decât cei din urban dacă nu vor să facă un drum la oraș special pentru vaccinare.
  • A doua necunoscută ține de numărul de doze pe care România îl va primi până la sfârșitul lunii martie. Deocamdată, sunt programate pentru livrare 3,1 milioane de doze (2,7 milioane de doze Pfizer și 400.000 de doze Moderna). Acest lucru ar însemna vaccinarea a 1,5 milioane de oameni cu ambele doze.  
  • A treia necunoscută este câți din cei 6 milioane de români care se încadrează în criteriile etapei a doua vor alege să se vaccineze. Valeriu Gheorghiță estimează că se vor programa între 3 și 3,5 milioane de persoane. Dar, cu datele din prezent, nu vom avea suficiente doze pentru a-i vaccina până la sfârșitul lunii martie.
  • Autoritățile speră, totuși, că numărul de doze care urmează să fie livrat în perioada următoare va fi suplimentat. Primul motiv de optimism este că Uniunea Europeană a semnat recent un al doilea contract cu Pfizer. De asemenea, se preconizează că până la finalul lunii ianuarie vom avea al treilea vaccin aprobat în Uniunea Europeană, cel dezvoltat de Universitatea Oxford cu AstraZeneca. Compania britanică are o capacitate de producție foarte mare și s-a angajat să livreze 300 de milioane de doze în statele europene. Acest vaccin folosește tehnologia vectorului viral, folosită și la alte vaccinuri, și nu impune condiții deosebite de transport și depozitare, ceea ce ar însemna că ar putea fi administrat inclusiv în cabinetele medicilor de familie. Are, însă, o eficiență de 70%. Față de 95%, cât au vaccinurile produse de Pfizer și Moderna.
  • Intrarea în etapa a treia, în care orice persoană de peste 18 ani se va putea vaccina, depinde așadar de toate aceste variabile. Statul estimează că poate începe în aprilie, dar nu exclude o devansare a acestui termen în funcție de numărul de doze disponibile și de interesul populației pentru vaccinare. Odată cu intrarea în această etapă, numărul centrelor de vaccinare ar trebui să crească, iar în marile orașe autoritățile au promis că vor exista și centre drive thru. Premierul Florin Cîțu a declarat, miercuri, că România își propune să vaccineze 10,4 milioane de persoane până în luna septembrie.

3. Ce mai e important de știut

  • În ce situații nu e recomandat să faci vaccinul anti-COVID? Sunt foarte rare cazurile în care vaccinul anti-COVID e contraindicat. Producătorii menționează explicit contraindicația în cazul unei alergii la oricare dintre componentele vaccinului, dar mai există câteva cazuri în care este necesară o discuție în prealabil cu medicul curant – cardiolog, oncolog, alergolog. De pildă, cardiacii cu tratament anticoagulant, cărora nu le este indicată nicio injecție intramusculară, trebuie să își dozeze diferit, timp de câteva zile, tratamentul obișnuit. Cei diagnosticați cu diverse forme de cancer, cei care au trecut printr-un transplant sau au boli autoimune nu au, în principiu, contraindicații, dar este posibil să nu dezvolte anticorpi nici după vaccinare ca urmare a precarității sistemului imunitar.
  • Mai merită să faci vaccinul dacă ai avut COVID? Recomandarea medicilor e ca și cei care au fost infectați să se vaccineze. Primul argument e acela că nu toți cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat și anticorpii, drept dovadă există cazuri de reinfectare. Al doilea: sunt foarte puține situațiile în care cei care au avut COVID își verifică nivelul anticorpilor. Conform recomandării lui Valeriu Gheorghiță, timpul de așteptare după vindecare ar trebui să fie de una până la trei luni.
  • Când va atinge România imunitatea colectivă? Calculele statistice spun că este nevoie ca aproximativ 70% din populația totală a unei țări să se vaccineze pentru a ajunge la imunitate colectivă. În România este, însă, greu de stabilit ce înseamnă acest procentaj câtă vreme nu există date clare despre românii plecați în străinătate dar care au în continuare buletin în România.  „Dacă asumăm că suntem 19 milioane, cât spune Institutul Național de Statistică, atunci ne trebuie în jur de 12 milioane de persoane vaccinate. Dacă asumăm că suntem doar 15 milioane în România, ne trebuie între 9 și 10 milioane de persoane vaccinate“, spune Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

    Miercuri, premierul Florin Cîțu a vorbit de un obiectiv asumat de 10,4 milioane de români vaccinați până în luna septembrie a acestui an. Răzvan Cherecheș e sceptic și crede că un termen realist pentru atingerea acestui prag este primăvara anului viitor: „Dacă vaccinul AstraZeneca e autorizat în februarie, avem totuși șanse să atingem această imunitate până în toamnă”.
  • Există un grad de încetinire a epidemiei pe măsură ce crește numărul oamenilor vaccinați? Semne că vaccinul își face efectul și în societate se văd deocamdată în Israel, țara care și-a vaccinat deja 20% din populație și care devansează, de departe, restul statelor lumii. Aici, numărul de cazuri noi s-a redus la jumătate după două săptămâni de la startul campaniei de vaccinare. 

    În România, prima schimbare deja preconizată e relaxarea condițiilor de izolare pentru cei care călătoresc sau care intră în contact direct cu cineva confirmat cu COVID-19. „E logic ca o persoană vaccinată și sănătoasă imunologic să nu mai intre în carantină”, a explicat medicul Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Schimbarea regulilor de izolare va veni însă abia după ce o parte semnificativă a celor eligibili va reuși să se vaccineze.

    „Dacă noi reușim să vaccinăm un procent mare din cei peste 65 de ani și cei cu comorbidități severe, inevitabil va scădea presiunea pe secțiile de ATI și automat va scădea viteza de transmitere. La fel, dacă i-am vaccinat pe cât mai mulți dintre cei care interacționează cu mulți oameni, scade amenințarea pandemiei”, spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Recorder își asumă integral veridicitatea informațiilor prezentate, precum și responsabilitatea pentru documentarea și publicarea lor.

Cele mai recente

Clanul Marelui Alb

Biserica Ortodoxă este una dintre cele mai puternice și mai influente organizații din România. O instituție care, în contrast cu misiunea sa spirituală, și-a construit un adevărat imperiu financiar ale