Împăratul este gol(f)

Bună dimineața!

Am început săptămâna cu o furtună care n-a fost. Adică au inventat o furtună, i-au dat și nume și s-a dovedit o ploaie de toamnă anonimă. Sigur, e bine că nu s-a întâmplat nimic grav, dar astfel de alerte amintesc de povestea „Petrică și lupul”.

Și încă ceva: România a pierdut 160 de milioane de euro din PNRR pentru diminuarea riscului de inundații. Pozele cu saci și sinistrați îi ajută doar pe candidați. 

Play the week

1. Așa-zisul candidat de la NATO

Grigore Popescu / Agerpres Foto

Mircea Geoană. Iliescu i-a spus „prostănacul”. Băsescu i-a transformat porecla în renume la prezidențialele din 2009. Au trecut 15 ani de atunci și spera că și-a spălat greșelile trecutului cu detergent de la NATO. Și a apărut investigația context.ro. De fapt, investigațiile. 

• Geoană și asociații. Jurnaliști din mai multe țări au arătat cum Rareș Mănescu, unul dintre cei care au coordonat campania lui Geoană, este asociat în afaceri cu un propagandist rus. Asocierea s-a făcut în perioada în care acesta organiza evenimente interne de campanie. Geoană era la NATO atunci, dar campania începuse deja, chiar dacă regulamentul alianței spune că n-are voie. A folosit inclusiv logo-ul NATO în fuga după voturi.

• Cine este propagandistul. Aleksei Kozlov a devenit în mediul online Alex Krepchinsky. Sub acest nume, a încercat să recruteze ucraineni pentru Moscova. El a apărut în mai multe rânduri pe un site catalogat de Statele Unite ca având legături cu FSB, fostul KGB. Sub același nume a scris sub o poză cu Putin: „Comandantul suprem al țării împotriva căreia s-a pornit un război”.

• Reacția lui Geoană. A spus că investigația a fost finanțată de oligarhul Hodorkovski, iar Atilla Biro, unul dintre autori, este „un așa-zis jurnalist” care ar fi participat la tentativa de asasinare a procurorului general al Bulgariei. Ambele informații au fost demontate de cel acuzat. Un fake news condamnat în urmă cu un an de importante asociații de presă. Un candidat modern, cum vrea Geoană să fie, ar fi promis că va face verificări în staff-ul de campanie. Poate ar fi subliniat și importanța presei independente. Dar nu scoți așa ușor PSD-ul din om.

2. Trei găuri mici și multe mari

Foto: G4Media

Răscoalele au pornit atunci când țăranii au fost cocoșați de biruri, iar boierii trăiau boierește din munca lor. Iohannis e un boier. Are case, palate, zboară cu avioane de lux, iar acum are și teren de golf la reședința lui de vară.

• Un sport deloc exclusivist. G4Media scrie că președintele și-a amenajat un teren de golf în grădina Vilei Nufărul. Sigur, terenul are doar trei găuri, deci nu e unul profesionist. A fost amenajat să-și mai exerseze președintele loviturile. „Este un sport care nu este deloc exclusivist (…) Vă încurajez să descoperiți acest frumos sport”, spunea Iohannis. RAAPPS n-a spus nimic atunci când a fost întrebată de jurnaliști despre costul și scopul terenului de golf. 

• Pajiștea de la Neptun. „Părerea mea e că trebuie desecretizat și cu asta s-a terminat”, a spus premierul. La fel a zis și despre 📺️ contractele PSD-ului cu presa și nu s-a schimbat nimic. Și Rareș Bogdan a reacționat: „O pajiște cu trei găuri. Așa pot să fac și eu”. Dar la vilă au apărut mai multe găuri în mandatul lui Iohannis. Vorbim despre două piscine. Avem și o seră, un teren de tenis și o plajă privată, placată cu piatră, să nu-l ardă nisipul la călcâie pe împărat. Lucrările au costat 900.000 de euro.

3. Războaiele lui Bibi

Foto: EPA / Agerpres

Dacă ar mai fi existat vechii cronicari, ar fi scris despre Netanyahu că este un președinte „degrabă vărsătoriu de sânge”. Sigur, nici vecinii lui nu sunt niște pacifiști, dar Bibi n-a schițat nici măcar un gest că și-ar dori pacea. Acum, țara lui este implicată în două războaie. Da, cel cu Hezbollah a devenit un război în toată regula.

• Rachete și anti-rachete. Săptămâna aceasta au zburat rachetele peste granița Israelului cu Libanul. Sunt din nou sute de morți și milioane de oameni strămutați de frica rachetelor. Cu rachete a reacționat și Hezbollah. Cele mai multe au fost distruse de sistemul anti-rachetă israelian și un singur om a murit. Culmea, un palestinian. 

• Invazia terestră a început în sudul Libanului, în ciuda apelurilor a zeci de lideri din toată lumea. Mișcarea vine după ce majoritatea șefilor Hezbollah au fost uciși. Consecințele acestui război s-ar putea simți și în buzunarele noastre. 

• În război și cu ONU. Secretarul general al ONU nu are voie să intre în Israel. „Este anti-Israel, acordă sprijin teroriștilor, violatorilor și criminalilor”, a spus ministrul israelian de Externe. Mesajul lui Guterres care l-a supărat este următorul: „Condamn extinderea conflictului din Orientul Mijlociu cu escaladări după escaladări. Acest lucru trebuie să înceteze. Avem absolut nevoie de o încetare a focului”.

CAPTURE

Un pompier se luptă cu flăcările unui incendiu de pădure lângă Xylokastro, Grecia. Foto: Vassilis Psomas / EPA / Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• S-a deschis robinetul cu miliarde în campanie. Mulți primari își freacă mâinile în așteptarea banilor din PNRR. Sunt 3 miliarde de lei numai buni de stimulat cei care nu prea au chef să tragă pentru partid. Bani s-au găsit și pentru biserică, un alt factor electoral important având în vedere că toți candidații luptă sub semnul crucii.

• Șefi vechi și noi la BNR. Parlamentul a votat conducerea Băncii Naționale fără întrebări. Veșnicul Isărescu rămâne în frunte. Mai multe nume noi au apărut pe ici, pe colo, pe unde s-a mai putut face loc pentru oamenii partidelor. Printre ele, și cel al Robertei Anastase, devenită celebră după ce a numărat voturile din doi în doi. Numiri pe același model s-au făcut și la Transelectrica. 

• Coaliția face pe supărata. Nu i-a trecut după scandalul cu legea pentru Iohannis. Ciolacu a făcut primul pas către Ciucă. A spus că l-ar pune premier, însă liderul PNL nu se lasă așa ușor. „Suntem într-o pauză operativă”, a răspuns Ciucă. Până se reia jocul, Ciolacu face loc pe listele pentru parlamentare pentru Ponta, Piedone și alții din partidul lui Dan Voiculescu. 

• Ce a mai uitat Ciolacu. „Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, scrie în regulamentul pentru organizarea comisiilor de etică universitară publicat deja în Monitorul Oficial. Asta după ce legile promise de Ciolacu în urma scandalurilor Bulai și Pieleanu nu a fost adoptate.

• Bănicioiu, aproape scăpat. Ministrul care spunea că are de toate la Colectiv a fost achitat în dosarul de luare de mită. Mită de 800.000 euro. Banii ar fi venit de la oameni de afaceri la schimb cu numiri și contracte la spitale. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este definitivă, poate fi atacată de DNA.

• Austria, tot la dreapta. Extrema dreaptă a câștigat alegerile generale în Austria. FPO, partid eurosceptic, a obținut 29% din voturi. Austriecii acum simt pericolul și au ieșit în stradă. Au cerut celorlalte partide să nu intre la guvernare cu câștigătorii de la Partidul Libertății. Da, așa se numește partidul înființat de un fost ofițer SS.

Doza de optimism

• În Nucșoara, Argeș, finalul verii a fost despre festivalul organizat de Asociația Casa Bună. Banii din eveniment merg către programele asociației care susțin copiii să nu abandoneze școala.

• Călătoritul poate încetini procesul de îmbătrânire, potrivit unui studiu recent publicat de cercetători din Australia.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Mâncatul de ardei extrem de iuți a devenit aproape un sport, ceea ce face ca aroma acestui ingredient să se piardă în iuțeală. The New York Times Magazine a mers pe urmele unui soi de ardei cultivat în Peru, ají amarillo, pus în valoare de gastronomia locală.

• DE ASCULTAT. O conversație cu scriitoarea Zadie Smith, care vorbește cu candoare despre limitele corectitudinii politice, felul în care tehnologia ne dezumanizează și de ce tot mai mulți oameni, chiar și cei care au familii, se simt singuri și izolați.

• DE VĂZUT. Episodul 19 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu ne face loc printre cicloane și încearcă să înțeleagă de ce am avut 10 ani un președinte turnător, apoi încă 10 un hoț de case. La final, ne crucim cu toții la deciziile din justiție în cazul Iorgulescu, Buzatu și Dosarul Revoluției.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Am recitit recent Cântecul stepei, cântecul munților (traducere din rusă și note de Nicolae Iliescu), editura Polirom, 2019 – și rămân de părere că Aitmatov a fost, după orice socoteală onestă, între primii zece scriitori din tot secolul XX.

Cinghiz Aitmatov (1928-2008) era din Kârgâstan, a trăit în Uniunea Sovietică, a fost unul dintre consilierii lui Gorbaciov și l-a consiliat atât de bine încât, din fericire, s-a prăbușit și Uniunea Sovietică.

Aitmatov a învățat literatură la Moscova, a scris în rusă și după prăbușirea URSS a fost ambasador al Kârgâstanului în Europa, la Bruxelles.

Era un personaj cosmopolit, cult, inteligent și cu o forță narativă ca puțini alții din veacul său (poate iugoslavul Ivo Andrić, care a primit și Nobelul pentru literatură, să îi poată sta alături).

L-am cunoscut cândva, la un congres literar tocmai în Astana, în Kazahstan, pe fiul lui Cinghiz Aitmatov. Și el era diplomat. L-am întrebat câte ceva despre literatură și mi-a spus de ce nu va fi niciodată scriitor, ca tatăl său.

Cinghiz Aitmatov îl învățase că nu poți scrie bine dacă nu ai avut o copilărie grea, atunci se formează acea privire anume cu care știe scriitorul să vadă până adânc în inima tuturor lucrurilor. Fiul marelui scriitor Aitmatov avusese o copilărie lipsită de griji.

Nuvelele lui Aitmatov sunt splendide, nu știu pe nimeni care să scrie așa despre pierderea inocenței, nu știu pe nimeni care să devină, în text, un animal sau altul, așa cum reușește acest scriitor ieșit din stepă.

Geamilia este cea mai frumoasă poveste de dragoste din câte povești de dragoste cunosc, iar Vaporul alb este, alături de Harfa de iarbă (de Truman Capote), cel mai frumos text despre copilărie și pierderea inocenței din câte am citit vreodată.

Vaporul alb chiar e un text de o frumusețe sfâșietoare, care te umple de toată tristețea lumii. Iar Aitmatov a fost și el un vrăjitor.

Această rubrică este susținută de

O dată la două săptămâni, vă recomandăm un audiobook disponibil în aplicația Voxa.

POWER OFF

• Mitul peșterii lui Platon ilustrează capcana ignoranței, a ceea ce nu știm că nu știm

• 10 reguli pentru performanță pe termen lung

• Nostalgia e motivul pentru care tindem să revenim la aceleași seriale TV

• De ce e o idee bună să schimbi mai frecvent lenjeria de pat

• Ce trebuie să știi despre electroliți, noul supliment-minune

• Cum să nu îți verifici telefonul la fiecare 10 secunde

• Timeout a publicat clasamentul anual al celor mai cool cartiere din lume