În anticamera Reanimării: cât de pregătită e România pentru următoarea fază a epidemiei

Ironie, pandemie, teamă – trei trepte pe care le-am urcat în fugă, în numai o săptămână. Noul coronavirus a încetat să fie doar amenințarea de dincolo de ecran. În ultimele două zile, numărul infecțiilor confirmate cu COVID-19 s-a dublat în România. Și crește.

Câte puțin din lumea pe care o știam moare în fiecare zi. Inevitabil, vor muri, la un moment dat, și oameni. Câte cazuri grave pot fi salvate într-un scenariu sumbru? Lecțiile învățate în celelalte țări ne arată că răspunsul e în secțiile de Terapie Intensivă.

Și, așa, Reanimarea – din care au emigrat 1000 de medici români în ultimul deceniu – e pe cale să devină linia dintre viață și moarte pentru fiecare caz de îmbolnăvire din zece.

Despre noul coronavirus, despre agitația din spitale și despre lipsurile din secțiile noastre de Reanimare am vorbit, în episodul de azi al podcastului On the record, cu doi medici români – dr. Andreea Moldovan, infecționist și epidemiolog specializat la Geneva și întors la Brașov, și dr. Radu Lupescu, medic de Terapie Intensivă la Strasbourg.


On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.