În timp ce directorul și angajații sunt în campanie pentru Olguța Vasilescu, un cămin de bătrâni din Craiova devine focar Covid

  • Centrul pentru Persoane Vârstnice din subordinea Primăriei Craiova a raportat ieri 126 de cazuri de Covid-19, ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert dintre beneficiarii și angajații centrului au fost infectați. Mărturiile asistentelor și ale aparținătorilor scot la iveală un management dezastruos, în care prioritățile au fost propaganda politică, tăierea costurilor pentru echipamentele de protecție și muşamalizarea focarului.

  • Direcția de Sănătate Publică Dolj, instituția care ar fi trebuit să controleze ce se întâmplă la căminul de bătrâni ne îndeamnă „să nu căutăm vinovați“, în timp ce anchetele epidemiologice lipsesc cu desăvârșire, iar rezultatele testelor ajung la căminul de bătrâni după opt-zece zile de la recoltare. Pentru comunicarea greoaie a diagnosticului, autorităţile dau vina pe oltenii care îşi fac teste la cerere pentru a merge în Grecia. Primarul PSD al Craiovei nici nu mai știe pe cine să dea vina, așa că interpretează partitura politică: „Guvernul e vinovat că nu face destule teste!“.
  • Oficial, există o singură persoană confirmată cu SARS-CoV-2 și decedată, însă mărturiile din centru spun că numărul este mai mare. Între timp, în aşteptarea unei noi tranșe de rezultate, bătrânii infectați stau împreună cu cei sănătoşi într-un corp al căminului și se tratează cu paracetamol. 
Paznicul Centrului pentru Persoane Vârstnice (stânga) se fotografiază alături de colegele de la azil în campania electorală de susţinere a candidatului PSD la Primăria Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.

Marţi, 11 august 2020. O parte dintre angajaţii Căminului pentru Persoane Vârstnice din Craiova sunt trimişi pe străzile oraşului, într-o amplă acţiune de campanie electorală. Sunt dotaţi cu măşti, mănuşi de unică folosinţă şi integrame cu Lia Olguţa Vasilescu, candidatul PSD la primăria Craiovei. Căminul e subordonat primăriei și este condus de Valentin Giurcă, secretar general al organizației locale PSD Craiova. El a fost numit la conducerea instituției în 2012 chiar de Olguța Vasilescu. 

„Sunt prietenii mei, e contul meu privat de Facebook, n-aveți niciun drept să mă întrebați despre această fotografie“, a fost singurul comentariu al directorului Giurcă.

L-am întrebat mai apoi cine e de vină pentru focarul din subordinea sa, iar răspunsul său este edificator pentru felul în care manageriază căminul de batrâni: „Asta este! Avem cel mai mare centru din țară, cu 320 de beneficiari“. 

Valentin Giurcă, directorul Centrului pentru Persoane Vârstnice Craiova. FOTO: Facebook

Un răspuns mai coerent la întrebarea „de ce s-au infectat 126 de oameni“ în Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova îl dă o asistentă care lucrează acolo: „Încă din starea de urgenţă, am fost sfătuiţi să punem deoparte echipamentele de protecţie şi să le folosim doar dacă avem controale de la DSP. Ne-au dat un combinezon, câteva măşti şi câteva mănuşi în starea de urgenţă şi apoi nu ne-au mai dat. «Să nu puneţi mâna pe dezinfectant decât dacă vine controlul, să vadă că avem. Şi să nu mai cereţi, că nu mai am de unde să vă dau», ni s-a spus“.

Strategia de a apărea în fața DSP Dolj cu toate normele de siguranță la zi pare să fi funcționat: „DSP ne vizitează de două ori pe săptămână și n-au găsit nicio neregulă“, afirmă directorul Giurcă. În realitate, lipsa achizițiilor de materiale de protecţie arată că situația de criză putea fi cu greu evitată.

15 măști de persoană în cinci luni și jumătate

De la startul pandemiei – adică de la începutul lunii martie – Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova a achiziționat prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice numai 100 de combinezoane de protecție (în data de 11 august) și 16 kituri de recoltare COVID 19 (în data de 29 iunie). Politica de achiziții este de neînțeles pentru o unitate care are în grijă 320 de vârstnici: de exemplu, în data de 7 august  s-au cumpărat 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline. În mod normal, aceste achiziții ar fi trebuit să fie de ordinul miilor. De asemenea, nu s-a achiziționat nicio mască de protecție pentru cadre medicale, tip FFP2 sau FFP3, ci numai măști simple cu trei straturi. 2.250 de astfel de măști uzuale au fost achiziționate de conducerea căminului de bătrâni în decurs de cinci luni și jumătate pentru cei 152 de angajați, ceea ce înseamnă că fiecare angajat a beneficiat de 15 măști de la începutul pandemiei și până în prezent. 

Confruntat cu aceste cifre, directorul Giurcă se enervează: „Sunt minciuni. Am făcut tot ce a fost omenește posibil. Există hârtii care demonstrează că au fost echipamente”, a spus acesta, dar a refuzat să ne arate documentele. Mihail Genoiu, primarul PSD al municipiului Craiova, spune că nu are ce să-i reproșeze colegului său de partid și că Primăria a alocat fonduri suficiente pentru căminul de bătrâni.  

„Vai de mama noastră!“

O altă mărturie cu privire la penuria de echipamente de protecție vine de la Iulian Bădoiu, aparţinător al unei bătrâne de 87 de ani din centru. El a donat, în urmă cu câteva zile, echipamente de protecţie şi dezinfectanţi în valoare de 1.000 de euro. „Le-am întrebat pe asistente dacă au nevoie de ceva. «Aoleu, vai de mama noastră!», mi-au spus. Aveau nişte combinezoane de unică folosinţă pe care le spălau zilnic, n-aveau măşti îndeajuns, n-aveau de niciunele, ce să mai.“

În ciuda implicării sale, veştile rele nu l-au ocolit pe Bădoiu. „Astăzi am aflat că soacra mea este pozitivă. Am aflat de la asistente, atunci când am adus dezinfectanţii, pentru că, pe cale oficială, nu ne-a anunţat nimeni! Soacra mea a făcut alaltăieri 87 de ani, e imobilizată la pat, sunt foarte îngrijorat…“

Intrarea în Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova. FOTO: Mihai Popescu

Cum a izbucnit focarul

Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova este cel mai mare azil de bătrâni din Oltenia, având peste 150 de angajaţi şi 320 de beneficiari din categoria de vârstă cea mai expusă în faţa infectării cu coronavirus. 

Centrul este alcătuit din două clădiri: un corp pavilionar, unde sunt internaţi bătrâni semidependenţi şi dependenţi – oameni ţintuiţi la pat, care au nevoie de îngrijire permanentă – şi un bloc în care funcţionează „secţia de independenţi“. Asistentele din centru susţin că aici ar fi fost nucleul focarului: „După ridicarea stării de urgență, celor independenți li s-a dat voie să meargă în oraş, la piaţă, la cârciumă. Așa s-au infectat, iar de acolo s-a răspândit în tot căminul!“, spune o asistentă. O colegă o completează: „În luna iulie, rezultatele acestor neglijenţe au început să se vadă. Din ce în ce mai mulţi beneficiari şi angajaţi ai centrului au început să se infecteze“. 

„Un paravan de cârpă separa pacienţii pozitivi de cei negativi“

În completarea acestor neglijențe, lentoarea cu care Direcția de Sănătate Publică Dolj a comunicat rezultatele testelor Covid-19 a amplificat focarul. „De exemplu, pe 23 iulie a venit un rezultat pozitiv pentru un bolnav. Recoltarea probelor se făcuse în urmă cu 10 zile! În tot timpul ăsta el a stat împreună cu ceilalți“, spune o asistentă.

Reprezentantul unuia dintre centrele de stat responsabile pentru prelucrarea testelor venite de la azil explică de ce rezultatele ajung atât de târziu: „Noi putem prelucra maximum 250 de teste pe zi. Gândiţi-vă că, la un moment dat, aveam peste 1.000 de teste în aşteptare. În plus, de când au fost instituite restricţiile de călătorie în Grecia, prelucrarea testărilor este şi mai limitată“.

În următoarele zile, rezultatele pozitive s-au înmulțit: s-a ajuns la 12 infectaţi din rândul vârstnicilor şi mai multe asistente. Inițial toți cei depistați pozitiv au fost duși la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș“, din Craiova. A doua zi, însă, conducerea căminului și medicii de la „Victor Babeș“ au hotărât că e mai bine ca toți infectații care țin de această unitate să fie tratați în spațiile azilului. „Sunt fără simptome, dacă vi-i trimitem înapoi îi primiţi?”, ar fi fost abordat unul dintre medici de la căminul de bătrâni de către colegii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“. 

Astfel, etajul patru al centrului pavilionar a fost transformat în etaj Covid. O asistentă descrie cum s-au creat circuitele interne: „Uşile erau deschise la saloane şi doar un paravan de cârpă separa pacienţii pozitivi de cei negativi. Toţi erau îngrijiți însă de acelaşi personal. Mai mult, personalul care lucra în ture de două săptămâni a ajuns să doarmă în paturile celor urcați la etajul 4, adică ale bolnavilor de Covid. Bineînțeles că nu s-a dezinfectat nimic“. 

„Au mers în primă fază la spital, au fost monitorizați acolo, apoi la noi, unde i-am izolat la unul dintre etajele centrului. Nu au niciun fel de simptom. În afară de o doctoriță, care avea o boală mai veche la plămâni. Nu vi se pare ciudat că toți sunt asimptomatici? Să mă ierte Dumnezeu, dar nu știu ce să cred… Nu i-am tratat decât cu paracetamol“, ne-a declarat directorul Valentin Giurcă. Acesta mai spune că 90 de persoane încă mai aşteaptă rezultatele de la laborator prelevate în data de 5 august. 

Felul în care se face recoltarea probelor la centrul pentru vârstnici ridică și mai multe semne de întrebare. Angajaţii povestesc faptul că probele de exsudat sunt recoltate de personal care nu e pregătit pentru așa ceva. „Ne descurcăm cu o asistentă, colegă cu noi, care n-a fost instruită cum se recoltează.“

Coordonatoarea Direcției de Sănătate Publică Dolj, Iuliana Manea, e îngăduitoare cu toți cei implicați: „Nu trebuie să căutăm vinovați. În acest moment nu cred că trebuie să căutăm greșeli, pentru că este vorba de un virus nou, despre care nu știe nimeni nimic, pentru care nu există vaccin și nu există tratament cu un protocol foarte clar“.  

„Într-un cămin de bătrâni, se mai și moare.” 

Conform datelor de la DSP Dolj, o singură persoană din cele infectate la căminul de bătrâni din Craiova a decedat: un pacient de 87 de ani. Cadrele medicale susțin, însă, că au fost cinci decese în rândul pacienților de la etajul 4, unde sunt cazați cei bolnavi de Covid-19. Reprezentantul uneia dintre firmele de pompe funebre care au contract cu Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova susţine că, în ultimele două săptămâni, a ajuns „de două-trei ori“ la azil cu maşina mortuară. De fiecare dată, preluarea decedaţilor a fost făcută conform procedurii oficiale de înmormântare a persoanelor infectate cu COVID, ne-a asigurat acesta. 

Directorul Valentin Giurcă admite că au fost mai multe decese în această perioadă, dar fără legătură cu coronavirusul:Avem decese, dar nu sunt dintre cei depistați pozitiv. Știți, într-un cămin de bătrâni, se mai și moare…” 

În prezent, activitatea de la Centrul pentru Persoane Vârstnice Craiova face obiectul unui dosar deschis la IPJ Dolj, după ce polițiștii craioveni s-au autosesizat.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

Regele pandemiei

Pe 18 martie 2020, la două zile după instaurarea stării de urgență, Guvernul României adopta o decizie care trăda toata panica unui stat luat pe nepregătite de o criză istorică.