Termen limită de finalizare: 2023

Distribuția în funcție de mediu

Domeniile în care se investește cel mai mult

Localitățile în care se investește cel mai mult

  • Datele obținute de Recorder pentru realizarea acestui material erau valabile la data de 1 aprilie 2021. Este posibil ca unele proiecte să sufere modificări ulterioare, cum ar fi o schimbare a termenului de finalizare sau o recalculare a sumei investite, în funcție de cofinanțarea de la nivel local a unor proiecte europene sau de semnarea unor acte adiționale ulterioare.
  • O parte dintre proiecte ne-au fost transmise de către autorități fără o dată de finalizare precisă, fiind specificat doar anul în care ar urma să fie terminată lucrarea. În cazul acestor proiecte, am trecut ca dată de finalizare ultima zi a anului respectiv.
  • Compania Națională de Investiții (CNI) ne-a transmis proiectele care aveau ordin de începere a lucrărilor până la data de 1 aprilie 2021. Din acest motiv, proiectele aflate în stadiul de aprobare a finanțării și fără o dată certă de începere a lucrărilor nu se regăsesc în baza noastră de date.
  • Întrucât scopul acestui proiect editorial este acela de a oferi fiecărui cetățean informații despre investițiile din localitatea și din județul său, nu am inclus în centralizarea noastră proiecte de investiții cu impact național sau regional, cum sunt de exemplu autostrăzile sau lucrările de infrastructură energetică. De asemenea, centralizarea noastră nu include niciun proiect din PNRR, deoarece în acest program nu au fost aprobate deocamdată finanțările unor proiecte punctuale.
  • Am exclus, de asemenea, proiectele care nu se referă la investiții concrete, de exemplu cele care vizează formarea profesională sau care au ca scop reorganizarea administrativă a unor instituții. Au fost eliminate și investițiile care se referă la cumpărarea de utilaje și echipamente în cadrul primăriilor.
  • În cazul localităților mari, am exclus proiectele a căror finanțare este mai mică de 1.000.000 de lei, deoarece sunt foarte numeroase și pot părea nesemnificative pentru cetățenii din orașele dezvoltate. Am păstrat, însă, investițiile mai mici din mediul rural, considerând că renovarea unei școli printr-o investiție de 500.000 de lei este un lucru important pentru cetățenii din localitatea respectivă.

De unde am colectat informațiile

  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - proiecte pe fonduri nerambursabile din Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - proiectele pe fonduri nerambursabile din Programul Operațional Regional (POR) și proiectele pe fonduri naționale din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL)
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - proiectele pe fonduri nerambursabile din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - proiectele din fonduri naționale derulate prin Administrația Fondului de Mediu, Administrația Națională Apele Române și Programele multianuale de mediu și gospodărirea apelor
  • Compania Națională de Investiții (programele derulate din fonduri naționale)
  • toate consiliile județene din țară (proiecte finanțate din fonduri proprii)
  • primăriile tuturor orașelor reședință de județ, Primăria Municipiului București și toate primăriile de sector din Capitală (singura instituție care nu a răspuns la solicitarea noastră a fost Primăria Sectorului 5) – proiecte finanțate din fonduri proprii*
  • *centralizarea nostră nu include investițiile făcute din fonduri proprii de către primăriile localităților care nu sunt reședințe de județ

Autori: Andrei Udișteanu, Sergiu Dimitriu

Editori: Cristian Delcea, Mihai Voinea

Au contribuit: Isabela Pop, Anca Simina, Alina Păduraru, Andreea Pocotilă, Elena Gafton, Laurențiu Ungureanu, Alex Nedea, Victor Ilie

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
ÎMPREUNĂ CONSTRUIM JURNALISMUL
DE CARE ROMÂNIA ARE NEVOIE
Pentru realizarea acestei hărți, un jurnalist Recorder a scris, timp de mai multe săptămâni, sute de cereri oficiale, a dat zeci de telefoane de confirmare și a colectat date de la aproape 100 de instituții publice. Întrucât autoritățile statului au transmis cifrele în formate dintre cele mai diferite (pdf, docx, xls, text sau chiar prin viu grai), a fost nevoie de omogenizarea datelor într-un tabel cu peste 14.000 de intrări. O altă echipă de jurnaliști Recorder a gândit și a desenat reprezentarea grafică și interpretarea cifrelor. În final, întreaga redacție a verificat toate datele din fiecare localitate și, în unele cazuri, a reconfirmat telefonic cu autoritățile locale veridicitatea sumelor din proiecte. Am făcut acest efort de transparentizare și digitalizare cu gândul la nevoile cetățenilor, preluând o sarcină pe care statul român întârzie să și-o asume. Nu am fi reușit să ducem la capăt acest proiect fără sprijinul cititorilor care ne susțin. Dacă și tu crezi că astfel de informații sunt importante, susține munca redacției Recorder!