În timp ce România a trecut de un milion de vaccinați, sunt, foarte aproape, țări în care accesul la un vaccin de încredere, înainte de finalul anului, pare aproape un lux.

Motivele sunt banii și politica, iar până zilele trecute Republica Moldova era exact în această situație – autorizase, teoretic, mai toate vaccinurile apărute, dar stocurile și bugetul pentru astfel de achiziții erau zero.

Vaccinarea medicilor a început la Chișinău abia după ce primele 21.600 de doze au fost trimise, sâmbătă, de la București. Câteva zile mai târziu, ajungea și primul pachet de 14.400 de doze al COVAX, un program al Organizației Mondiale a Sănătății pentru țările care nu își pot negocia singure vaccinul.

Cu mult înainte să fie însă deschis primul flacon din România, pentru vaccinarea doctorului Alexandru Botizatu, în Republica Moldova se ducea deja un război surd între vaccinul rusesc și cele occidentale. Acum, Moldova a ajuns la 3.849 de vaccinați, dar numără în paralel 191.197 de cazuri de COVID depistate și 4.049 de morți, într-o țară cu tot atâția locuitori câți are Bucureștiul.

Încercăm să înțelegem în episodul de azi al podcastului „On the record” ce șanse la imunizare are o societate condusă prin jocuri politice și prinsă în continuare, chiar și la 30 de ani de la câștigarea independenței, între două lumi.

Ce soluții găsesc moldovenii, captivi deocamdată între promisiuni aparent venite de la Moscova și incertitudini livrate de propriul guvern, explică Alina Radu, directorul „Ziarului de Gardă” de la Chișinău și observator de peste două decenii al politicii din regiune, împreună cu Paula Erizanu, corespondent „The Guardian” pentru Europa de Est și autoarea unuia dintre cele mai citite articole din ziarul britanic despre pandemia trăită în Republica Moldova.

Notă: Pentru secvențele audio care au ilustrat povestea doctorului Alexandru Botizatu îi mulțumim Lilianei Botnariuc, jurnalist la publicația „Oameni și kilometri”, din Republica Moldova.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify. Avem și un cont dedicat de YouTube.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.