Marketing de îngheață apele

Bună dimineața!

Am primit în ultima săptămână mostre de suveranism. La adăpostul celor aproape 41 de procente din primul tur al prezidențialelor, mișcarea izolaționistă ne-a arătat ce se va întâmpla dacă pune mâna pe toată puterea.

Minciuna devine marketing, jurnaliștii incomozi devin teroriști, ONG-urile critice trebuie să dea socoteală puterii, contestatarii devin sataniști, Călin Georgescu devine premier cu riscul anticipatelor și campaniile de vaccinare HPV devin motive de moțiune.

---

Dacă ești salariat, completează formularul de aici. Durează mai puțin de un minut și nu te costă nimic, se generează automat, iar noi ne vom ocupa să-l încărcăm în spațiul virtual al ANAF.

---

1. Cum se zice „minciună” în suveraneză

Dezbaterile din online sau de pe stradă au devenit mult mai aprinse decât cele televizate. Vecinii se înjură peste garduri, rudele și prietenii își dau ignore pe rețele. Găsim totuși puterea să zâmbim în marea asta de venin în care ne scăldăm de o jumătate de an. Mema cu „Votează candidatul de la care ți-ai cumpăra o mașină second hand” a făcut carieră.

• Simion ar dezbate ceva. După ce a lipsit la toate dezbaterile din primul tur, George Simion s-a trezit cu o poftă nebună să se confrunte cu Nicușor Dan. Până joi, când a avut loc prima dezbatere adevărată, Simion a făcut mai multe greșeli neprovocate. Prima, ciudata vizită la Viena. A recunoscut că promisiunea caselor la 35.000 de euro a fost doar „o formă de marketing”. Campania pentru locuințe ieftine a costat un milion de euro, bani publici cu care Simion spunea că va face un spital. Apoi, ideea concedierii a 500.000 de bugetari  i-a adus critici dure.

• „Naziștii se ridică”. Mai mulți foști colegi patrioți ai lui Simion au explicat în online de ce nu și-ar vota ex-camaradul. Oamenii povestesc cum au fost umiliți de candidatul suveranist. Liderul AUR susține că au fost forțați de presa rea să dea în el. Simion și-a temperat discursul în campanie, însă publicația Context ne arată că este înconjurat de extremiști din ăia adevărați. „Să vă fie frică, naziștii se ridică!”, a postat unul dintre ei. Aceeași publicație mai dezvăluie o altă mostră de marketing a liderului AUR. Simion ar fi uitat să prezinte etajul și terasa apartamentului „de 52 de metri pătrați”.

• Șmecheria PSD. Diferența de 20 de procente între candidații intrați în turul doi i-a făcut pe mulți PSD-iști să facă surfing pe valul suveranist. Social-democrații nu s-au poziționat oficial, iar frații lor socialiști de la Bruxelles i-au certat strașnic. Cei care au vorbit luni întregi aproape doar despre stabilitate și pericolul extremist, au ales să tacă acum. Mulți zic că e mai bine, mai ales că dezbaterea din societate nu mai e doar despre extremism versus occident. A devenit mai mult un duel între șmecheri și oameni cu bun-simț. Sau fraieri, cum li se mai zice.

• Guvernele candidaților. A apărut, ce-i drept pe surse, guvernul lui Simion. Îl remarcăm pe Mohammad Murad la Turism, cel prins cu șpagă electorală în portbagaj, pe traseistul Ciuhodaru sau pe Chelaru, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare. Premier, se știe. Nicușor Dan zice că face guvern cu toate partidele pro-europene și că l-ar vrea pe Bolojan la Palatul Victoria.

• România interimară. Avem președinte interimar, premier interimar, șefi de partide la fel. Poate și mai important, SRI are conducere interimară de aproape doi ani. Marcel Ciolacu, unul dintre dintre cei care au deschis barajele în fața puhoiului izolaționist, și-a încheiat misiunea odată cu demisia. A doua. Poate ultima. Prăbușirea leului a venit firesc.

2. Habemus papă matematician 

Catolici, ortodocși sau sataniști, toți am stat cu ochii pe Vatican, să vedem dacă câștigă suveraniștii sau progresiștii Domnului. Până la urmă, vom avea un papă moderat, un fel de Nicușor Dan, mai ales că este și absolvent de matematică.

• Primul papă american. Cardinalul Robert Prevost a devenit primul papă american din istorie. El și-a petrecut o mare parte din viață în Peru, ca misionar. Papa Leon, cum va fi numit de acum înainte, pare că va continua pe drumul deschis de Papa Francisc. Ambii au luptat pentru grupurile marginalizate ale societății. De fapt, cei doi au fost colegi de clasă la seminarul Uniunii Teologice Catolice din Chicago și au lucrat împreună la Roma.

• American, dar nu „trumpist”. Noul papă, chiar dacă a atacat influența mass-media asupra culturii catolice și „stilurile de viață homosexuale”, s-a poziționat împotriva multora dintre politicile lui Donald Trump. Chiar a avut o dispută online cu J.D. Vance. Alegerea noului papă este considerată de mulți o soluție de compromis, un papă care „va uni”.

---

---

• Un nou război. India și Pakistan, două puteri nucleare, s-au atacat reciproc la începutul săptămânii. Sunt deja zeci de morți de ambele părți, mulți dintre ei civili. Conflictul a început cu atacuri cu rachete și tiruri de artilerie și a ajuns la o luptă aeriană cu 125 de avioane. Cele două țări au purtat deja trei războaie de la dobândirea independenței în 1947.

• Spionaj la vecini. Relația Ungaria-Ucraina devine din ce în ce mai tensionată după o serie de acuzații de spionaj. Budapesta a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ucraineni la doar câteva ore după ce Kievul a luat aceeași decizie. Conflictul diplomatic este alimentat de refuzul premierului maghiar de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia.

• Export de imigranți în Rep. Moldova. Statele Unite încearcă deportarea imigranților în Republica Moldova. Poliția din țara vecină a primit donații de echipamente în valoare de 320.000 de dolari ca prim pas. Conform unei anchete CBS, SUA încearcă să convingă mai multe state să semneze astfel de acorduri. Printre aceste țări s-ar număra și Republica Moldova.

• Surpriza lui Trump. Israelul pregătește o ofensivă pe scară largă în Gaza. De parcă până acum a fost altfel. Trump a declarat că va face un „anunț foarte mare” înaintea vizitei în Orientul Mijlociu programată pentru săptămâna viitoare. La începutul mandatului său, liderul MAGA spunea că Gaza va deveni rivieră cu terenuri de golf în mijlocul deșertului.

---

• Cărți pentru vremuri tulburi. Opt personalități din România recomandă o listă de lecturi împotriva resemnării.

• La un an după ce profesorii dintr-un oraș britanic i-au rugat pe părinți să nu le mai cumpere copiilor sub 14 ani telefoane mobile, experimentul pare să fie un succes.

---

• DE CITIT. La 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, The Guardian publică mărturiile unor supraviețuitori, printre care și un bărbat din Chișinău, refugiat în București. În NYT avem lecții pentru a evita un război de amploare în Ucraina, iar El Pais se întreabă cum poate o țară să cadă în abisul urii.

• DE CITIT. Polițiștii americani au reușit să rezolve un caz de crimă după 23 de ani, folosind nouă metodă de analiză DNA, care i-a condus pe anchetatori către două femei din România, care erau rude îndepărtate cu autorul crimei.

• DE VĂZUT. Ediția cu numărul 33 a emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu îl explică pe George Simion să-l înțeleagă și Anamaria Gavrilă. Apoi se uită nostalgic la alegătorii „suveraniști” care pun pasiune: „Așa eram și noi pe vremuri și ce țepe ne-am mai luat, maică!”.

---

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Mi-au trecut de-a lungul celor douăzeci de ani de jurnalism sute de oameni prin fața reportofonului. Dintre toți cei cu care am vorbit, puțini mi-au lăsat o impresie mai puternică decât Ana Blandiana.

Poeta (care în această primăvară a ajuns la optzeci și trei de ani) avea pe atunci în jur de șaptezeci de ani, înțelesese viața, își păstrase naivitatea ca pe o armă de apărare și se întreba – privind o realitate tot mai greu de cuprins – dacă nu trăim cumva un tur de magie neagră.

Ana Blandiana nu voia să se lase folosită de nimeni (nu m-a mirat să aflu că ținea aceste cuvinte ale lui Erasmus din Rotterdam deasupra mesei sale de lucru – „Să nu te lași folosit de nimeni”).

Ana Blandiana era ea însăși, spunea ce avea de spus și chiar dacă nu erai neapărat de acord cu ea nu puteai să nu îi admiri patosul și expresia.

Ana Blandiana era poetă și când tăcea. O poetă lucidă. O conștiință anti-comunistă, uneori de un anti-comunism radical, dacă există și așa ceva pe lume (și de ce nu ar exista?).

Am citit „Fals tratat de manipulare” într-o stare de extaz sufletesc. Îmi place mult cum scrie Ana Blandiana, chiar dacă aceasta a fost prima dintre cărțile sale scrisă fără bucurie, o carte născută din obligația de a o scrie, o carte „de amintiri, doar în măsura în care amintirile pot deveni argumente”.

Ana Blandiana a scris o carte de memorii, chiar și împotriva dorinței sale, în măsura în care memoria e ceea ce rămâne din încercarea noastră de a înțelege ce am trăit și ce am fi putut trăi.

Ana Blandiana are o intimitate cu cuvintele care nu e de găsit la mulți scriitori români de astăzi, de ieri și, mă tem, de mâine.

E o carte ca un manifest pentru libertatea de a nu te lăsa cotropit de agitprop-ul (de toate direcțiile ideologice) care caută să ne înregimenteze la fiecare pas. Ana Blandiana a scris o carte deopotrivă frumoasă și necesară.

---

• O săptămână în Finlanda, țara cu cei mai fericiți locuitori

• 5 lucruri surprinzătoare corelate cu un risc crescut de cancer

• Cum să te protejezi de căpușe în sezonul cald

• Sfaturile unui veteran pentru pelerinii care pornesc în drumeție pe Camino de Santiago

• În topul celor mai bune plaje din plaje din lume, patru sunt din Europa

• 25 de grădini care merită vizitate, alese de experți în horticultură

---