Miza numirilor politice de la Apele Române: șpăgi de milioane de euro, genți Vuitton și mașini de lux

În ultimele luni, Recorder a publicat o serie de investigații despre numirile politice de la Apele Române, transformând subiectul într-o dezbatere națională. Cetățenii s-au scandalizat, însă această practică n-a apărut peste noapte și nici nu poate fi redusă la dorința unui singur partid de a-și recompensa oamenii cu posturi călduțe. De fapt, e mult mai mult de atât.

Apele Române înseamnă o instituție care gestionează investiții anuale de zeci de milioane de euro și toate partidele trecute pe la putere și-au dorit să o controleze pentru a putea gestiona după bunul plac fluxul banilor. Directorii numiți politic împart contracte către firmele potrivite, iar acestea întorc o parte din bani către partid și către oamenii săi. Ca să-și recupereze mita, firmele supraevaluează lucrările sau le construiesc prost. Cei care pierd sunt mereu cetățenii.

În vara anului trecut, un dig de pe râul Timiș s-a rupt în două locuri în dreptul orașului Lugoj. Zeci de adulți și copii au fost evacuați din calea apelor în ultimul moment și, ca de fiecare dată când vin ploi mai serioase, s-a dat vina pe natură. Însă mai era un detaliu: digul rupt fusese consolidat de un constructor pe care DNA îl anchetează pentru o șpagă de două milioane de euro dată pentru a câștiga bunăvoința unui director din Administrația Națională Apele Române (ANAR).

În ultimii zece ani, instituția a fost vizată de mai multe dosare penale, unele dintre ele încheiate cu condamnări, altele clasate sau retrimise la DNA pentru a fi refăcute. Puse cap la cap, aceste scandaluri de corupție oferă câteva indicii pentru a răspunde la o întrebare importantă: care este adevărata miză a numirilor politice de la Apele Române.

„Cât de tare stai în partid?”

Decembrie 2009. Partidul Democrat Liberal (PDL) ajunge la guvernare alături de UDMR. Cele două partide își împart funcțiile de conducere de la administrațiile bazinale din subordinea ANAR și trec fiecare la schimbarea vechilor directori, eliberând funcțiile acolo unde nu erau oameni de-ai lor. „Atunci se mișcau și mai repede față de cum se procedează acum: îți venea demisia direct pe fax”, își amintește un angajat cu 20 de ani vechime în sistem.

Cei pe care noua guvernare îi planta în funcții trebuiau să îndeplinească aceleași criterii care au rămas valabile până astăzi: să aibă carnet de partid și să fie prieteni cu politicieni importanți care să le ofere susținere.

Și în timp ce în interiorul coaliției se trăgeau sfori pentru ocuparea funcțiilor din Apele Române, au intrat pe fir procurorii DNA. Flaviu Radu, un inginer angajat la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) a fost interceptat într-o discuție cu David Csaba, pe care UDMR tocmai îl numise la conducerea Apelor Române. Radu viza postul de director al ABA Someș-Tisa și avea avantajul de a fi membru PDL, însă Csaba îi dădea de înțeles că e nevoie de ceva mai mult: „Este ceva care te privește personal: întrebarea mea este cât de tare stai în partid?”.

În rechizitoriul întocmit ulterior, se notează că, după această convorbire, Flaviu Radu „a început efectuarea demersurilor pentru obținerea numirii sale în funcția de director apelând la persoane influente din mediul politic”. Radu s-a întâlnit cu Mircea Man, președinte PDL al Consiliului Județean Maramureș, iar mai departe, Man a sunat mai sus, pe scara ierarhică de partid, la Ioan Oltean, vicepreședintele PDL la nivel național.

Ioan Oltean – oferind declarații presei în fața sediului Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din Bucuresti FOTO: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

După discuția cu Oltean, Man a revenit la Flaviu Radu și i-a propus să se vadă direct cu vicepreședintele PDL. Șeful Consiliului Județean Maramureș i-a mai făcut inginerului Radu niște precizări extrem de importante la telefon: „Spune-i…, eu am o datorie la el (la Ioan Oltean n.r.), c-o rezolvi tu” și „mă tot roagă de o grămadă de vreme când apar ciupercile să îi duc, da’ eu de unde p… să umblu după ciuperci?”.

Procurorii au suspectat un limbaj codat. Mai ales că Radu Flaviu nu a plecat după ciuperci înainte să se vadă cu Oltean, ci după bani. Iar banii, 40.000 de lei, i-a luat de la o firmă de construcții care avea lucrări pe șantierele administrației bazinale unde lucra Flaviu Radu. „După ce a intrat în posesia sumei de bani (…), inculpatul Radu Flaviu s-a deplasat în municipiul Bistrița, unde s-a întâlnit cu inculpatul Oltean Ioan, la sediul organizației județene a Partidului Democrat Liberal Bistrița Năsăud”, scriau procurorii DNA. La scurt timp după aceea, Radu a sunat la filiala PDL Cluj și a anunțat că are sprijinul partidului pentru a deveni director plin la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa. Era, în sfârșit, suficient de tare în partid.

Astăzi Flaviu Radu a urcat până la vârful ierarhiei Administrației Naționale Apele Române, fiind director adjunct, adică al doilea om din ANAR. Dosarul de la DNA nu i-a creat probleme profesionale pentru că procurorii l-au clasat. Principalul motiv a fost că nu au reușit să probeze că Ioan Oltean a intrat efectiv în posesia sumei de 40.000 de lei luată de Flaviu Radu de la firma de construcții. „Întrucât orice îndoială în formarea convingerilor organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului, considerăm că se impune clasarea cauzei”, se arată în ordonanța de clasare.

Ministrul Lazslo Borbely, „jupânul mare” al firmelor de construcții

A fost o perioadă în care procurorii au avut mult de muncă la Apele Române, iar în unele dosare s-a lăsat și cu condamnări, chiar dacă peștii cei mari au scăpat de fiecare dată.

În 2011, Laszlo Borbely (UDMR), aflat pe atunci în poziția de ministru al Mediului, a fost anchetat de procurori pentru favorizarea a două firme la licitațiile organizate de Apele Române, instituție aflată în subordinea sa. În schimbul serviciilor prestate, ministrul s-a ales cu renovarea unui apartament în centrul Bucureștiului și a unei case în Târgu Mureș.
Din interceptările telefonice aflate la dosar, reiese că Borbely era numit „jupânul mare” și era invocat de patronii unor firme care aveau întâietate la licitații.

Popa Eugen (n.r.directorul unei firme): A fost o discuţie la jupânul mare (n.n. – Borbely Laszlo), vineri seara. M-a chemat, am avut mai multe discuţii şi trebuie să vorbesc şi cu tine . Vrea o formulă… eu, Lescaci şi Azimut.
Ofimiaş Vasile (n.r. – director de investiții ANAR): Ştiu, aia lasă, nu o discutăm… Aia ne întâlnim săptămâna viitoare.”

Instanțele de judecată au stabilit că probele procurorilor sunt puternice și mita a existat. Patronii firmelor de construcții care au cumpărat influența lui Borbely au fost condamnați la câte doi ani și jumătate de închisoare pentru dare de mită, dar a scăpat tocmai cel care a primit mita, ministrul Laszlo Borbely. Având totodată și calitatea de deputat UDMR, Borbely nu a ajuns în fața instanțelor de judecată pentru că Parlamentul nu a încuviințat începerea urmăririi penale. În prezent Laszlo Borbely figurează ca fiind consilier de stat la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.

Consilierul de stat Laszlo Borbely FOTO: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Bani cash și excursii

Tot în mandatul de ministru al lui Laszlo Borbely (2009-2012) au apărut și alte dosare de corupție care îi vizau pe subordonații săi, anchetând implicarea acestora în favorizarea unor firme care primeau contracte de la Apele Române.

Para Lorant, secretar general adjunct la Ministerul Mediului, a primit mită 250.000 de lei cash – într-un pachet de dimensiunile unei cutii de pantofi – de la o firmă de construcții pe care a ajutat-o să câștige o lucrare de îndiguire împotriva inundațiilor. Tot Lorant a primit o excursie la Viena și un sejur de o lună, all inclusive, la Mamaia. Ambele de la Marian Mitrea, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), care oferea aceste „atenții” pentru a-și păstra funcția.

Mitrea ținea de scaun pentru că avea de făcut combinații: a fost și el cercetat de DNA într-un alt dosar, tot cu o firmă de construcții hidrotehnice de la care a perceput un comision de 8% din valoarea lucrărilor contractate de ABADL.

În cadrul anchetei, Para Lorant și-a recunoscut vina, a fost trimis în judecată și, în 2017, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare. În cel privește pe Marian Mitrea, dosarul său a ajuns și el în instanța, iar fostul director de la ABA Dobrogea Litoral a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare.

Un Audi și o geantă Vuitton pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor

Un alt funcționar ministerial anchetat pentru influențarea contractelor acordate de Apele Române a fost Speranța Ionescu, fost director economic la Ministerul Mediului în mandatul aceluiași Laszlo Borbely.

Ionescu a fost acuzată că ar fi primit mită din partea unui om de afaceri constănțean pe nume Mircea Marcu. Acesta viza câștigarea unor contracte pentru lucrări împotriva inundațiilor din zona Agigea așa că, pentru început, i-a oferit directoarei din Ministerul Mediului o geantă Louis Vuitton în valoare de 6.000 de lei. Tot procurorii susțin că, mai apoi, Marcu a trecut la lucruri mai serioase: un Audi A3, de 30.000 de euro, pe care l-a luat în leasing, prin firma unui prieten, și i l-a dus Speranței Ionescu chiar în parcarea ministerului.

Firma lui Mircea Marcu a primit contractul, deși nu avea nici experiență, nici angajați, nici utilaje necesare pentru efectuarea lucrărilor. În interceptările telefonice aflate la dosar, Marcu se lăuda în fața unui bărbat pe nume Gino că, deși intra cam în pielea goală în acest business, a izbândit pentru „că pe mine mă agreau ăștia”.

Marcu Mircea: Bă, Ginuţu, am câştigat un contract, singuru’ care a fost pe Constanţa…
Gino: Da.
Marcu Mircea: Am intrat într-o combinație, că-ţi dai seama, io veneam…Io, cu a mea, n-aveam experiență de nimic, îţi dai seama!
Gino: Da, da, nu prea aveai background, cum ar veni, n-aveai…
Marcu Mircea: N-aveam element!
Gino: Istoric…
Marcu Mircea: Situații tehnice, financiare, știi?
Gino: Da, da.
Marcu Mircea: N-aveam experienţă similară. Am intrat într-o asociere cu naşu-meu.
Gino: Îhm. Da.
Marcu Mircea: Aici, mai mult io am fost garantu’, decât ăla… Că pe mine mă agreau ăştia.” (sublinierea aparține procurorilor).

Speranța Ionescu și Mircea Marcu au fost trimiși în judecată pentru luare, respectiv dare de mită. Au fost achitați în primă instanță, iar dosarul se află acum în faza de apel.

Altă putere, alte acuzații de corupție

După plecarea PDL-ului de la putere, guvernarea a fost preluată de PSD (în primii doi ani prin alianță cu PNL, formând Uniunea Social Liberală). Dar la Apele Române situația nu s-a schimbat, instituția rămânând o vacă bună de muls și pentru noii conducători. PSD-ul a schimbat oamenii PDL-ului de la conducerea administrațiilor bazinale de apă înlocuindu-i cu oamenii săi. Iar scandalurile de corupție au continuat să domine sistemul.

Numai anul trecut doi directori de la vârful Apelor Române au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, în două dosare diferite. Cristian Bratanovici, membru PSD și fost director general adjunct al ANAR, este anchetat pentru că ar fi primit 100.000 de lei de la un om de afaceri. Dar suma e un mizilic față de ce ar fi încasat superiorul lui Bratanovici, fostul director general Victor Sandu. Sandu a ajuns în fața justiției fiind acuzat că a luat o șpagă de un milion de euro de la o firmă de construcții care avea contracte cu Apele Române.

Era PNL

La finalul anului 2019, la conducerea țării a venit Partidul Național Liberal și Administrația Națională Apele Române a trecut printr-un nou proces de reorganizare pe criterii politice: la majoritatea administrațiilor bazinale au fost numiți membri PNL, mulți fără niciun fel de pregătire în domeniu.

Această goană după funcții a generat și primul dosar penal: deputatul PNL Mugurel Cozmaciuc, un apropiat al fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, a fost trimis în judecată pentru că ar fi pretins de la o firmă de construcții o șpagă de 500.000 de lei. Procurorii susțin că acesta ar fi luat mita pentru a interveni la oameni din partid astfel încât la șefia Apelor Române să fie numit un om de încredere al afaceristului care țintea contracte cu Apele Române.

După materialele Recorder despre numirile politice de la Mureș și Iași, procurorii DNA au descins în mai multe filiale din subordinea Apelor Române. Pentru moment, însă, peștii cei mari continuă să conducă instituția, să avanseze în funcții și să se înconjoare de subalterni incompetenți, dar care „sunt tari în partid“.

Cele mai recente

Clanul Marelui Alb

Biserica Ortodoxă este una dintre cele mai puternice și mai influente organizații din România. O instituție care, în contrast cu misiunea sa spirituală, și-a construit un adevărat imperiu financiar ale