NEWSLETTER

Captivi într-un nou război

Bună dimineața! De o săptămână, ne este un pic mai clar tuturor că trăim vremuri în care conflictul între civilizații s-a adâncit. Un nou război a pornit în Orientul Mijlociu, în timp ce în Ucraina luptele merg nestingherite mai departe. În România între timp, corupția se întinde până-n sălile de judecată.

Play the week

1. 11 septembrie al Israelului

La o săptămână de la atacul surpriză declanșat asupra Israelului de gruparea Hamas, desemnată organizație teroristă de SUA și UE, se întrevede un nou război de durată în care mulți nevinovați vor continua să moară. Israelul a amenințat să distrugă complet gruparea și a bombardat Fâșia Gaza mai abitir ca niciodată. Dar totul e complicat de zecile de ostatici aflați în mâinile militanților.

AP/Hatem Ali

Victime colaterale. Imaginea ostaticilor a devenit o bunică de 85 de ani din Israel, învelită într-o pătură roz, înconjurată de militanți Hamas, într-o mașină de golf. Sunt și mulți tineri care participau la un festival de muzică, transformat de Hamas în carnagiu. Doi români, ambii cu dublă cetățenie, între care un soldat în armata israeliană, au murit. La fel și o tânără din Brazilia, cu origini românești. Rudele celor răpiți au descris ce se întâmplă drept un „al doilea Holocaust”. De altfel, în atacurile de sâmbătă au murit cei mai mulți evrei într-o singură zi de la Holocaust încoace.
De ce se complică lucrurile. Orice atac asupra Fâșiei Gaza vine cu riscul de a-i ucide și pe prizonieri, iar Israelul prioritizează viețile cetățenilor luați ostatici. Mai sunt de luat în calcul și civilii din Gaza, o zonă dens populată. Este de așteptat ca Israelul să pornească în curând și o operațiune terestră în Gaza, pe care a lăsat-o deja fără apă și electricitate. O astfel de operațiune ar putea dura mai multe luni, iar conflictul riscă să devină unul regional, ba chiar să se răsfrângă și în Europa.
De ce acum. Pentru Hamas, atacurile care au declanșat totul au fost un mod de a aminti lumii că problema palestiniană rămâne, în contextul apropierii diplomatice din ultima perioadă a Israelului de statele arabe din Golf, mai ales de Emiratele Arabe Unite și de Arabia Saudită. Hamas a vrut să transmită că pacea e un miraj. Iar Israelul vrea acum să arate că în Orientul Mijlociu e o putere care nu va mai permite vreodată să fie atacată astfel.
Ce poate face Occidentul. Să sprijine Israelul și să continue să lucreze la o soluție care să oprească acest ciclu al violențelor. Și să nu uite de Ucraina între timp. Sunt episoade ale aceluiași război, în care libertatea Occidentului e sub asediu.

2. Zelenski în România

Foto: Mediafax/Alexandru Dobre

Conflictul din Israel îi pică mănușă președintelui rus, Vladimir Putin, care poate profita de distragerea atenției de la războiul din Ucraina. Pe acest fundal, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a ajuns pentru prima dată de la debutul războiului în vizită în România.

Ce e nou. S-a vorbit mai mult ca niciodată despre sprijinul militar acordat de România Ucrainei, pe care oficialitățile de la București insistă să-l țină secret. Zelenski a mulțumit, dar a și cerut mai mult. Spune că în discuțiile cu Iohannis a pus accentul pe sisteme antiaeriene.
Mesajul lui Zelenski. Vizita a fost umbrită de anularea discursului pe care Zelenski urma să-l țină în Parlament, spre jubilația Dianei Șoșoacă, senatoarea rusofilă care amenințase cu scandal. Elegant, Zelenski a spus că nu ar fi pregătit de fapt niciun discurs. Într-un interviu pentru patru televiziuni din România, le-a transmis un mesaj europenilor rusofili: „Vă doresc pace. Nu vă pot dori război pentru că veți înțelege ce greșeli ați făcut”.
Noi atacuri, noi drone. În timp ce atacurile lui Putin continuă, inclusiv asupra porturilor de la Dunăre, o nouă dronă a căzut în România, tot în județul Tulcea, la Plauru. De această dată, cu posibilă explozie la impact. Primarul de acolo reclamă că degeaba sunt adăposturi, dacă nu e semnal la telefon în zonă ca să fie avertizați oamenii.

3. Probleme la judecată

O judecătoare a fost arestată preventiv săptămâna aceasta, acuzată că lua mită și că dădea informații din dosare, o alta nu poate justifica zeci de milioane de lei din avere, în timp ce judecătorii din CSM apără sentința de achitare a torționarilor disidentului Gheorghe Ursu.

Anchetă de corupție. Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost reținută, în prima anchetă de corupție din magistratură de care aflăm după mai mulți ani. Judecătoarea i-ar fi protejat pe traficanții de droguri, avertizându-i că sunt supravegheați sau că urmează percheziții. Ar fi primit ca mită bani, bijuterii sau contravaloarea unor sejururi.
Probleme cu banii. Judecătoarea Cristina Gabriela Mazilu, de la Curtea de Apel București, nu poate justifica o diferență de peste 30 de milioane de lei între venituri și averea acumulată. În 2009, avea un apartament de 150 de metri pătrați în București, iar soțul, acționar în două firme, dăduse bani cu împrumut. Totuși, cea mai recentă declarație de avere a Cristinei Mazilu este goală.
Cazul Gheorghe Ursu. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, condusă de un amic al Liei Savonea, apără decizia dată de magistrați în iulie în cazul disidentului Gheorghe Ursu, prin care torționarii acestuia au fost achitați. Transmite într-un comunicat că independența justiției ar fi fost afectată de criticile venite în urma hotărârii. Fiul lui Gheorghe Ursu spune că CSM atacă astfel libertatea de opinie.

(Po)veștile Recorder

De la audio la video și de la On the Record la Recorder Talks

Timp de trei ani, podcastul On the Record a încercat, în fiecare vineri, să ofere explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim tuturor celor care v-ați alăturat acestei idei.

În toți acești ani, v-am citit cu atenție și mesajele. Mulți dintre voi ne-ați sugerat constant să încercăm să transformăm po

dcastul Recorder într-o producție video. Chiar într-o producție video live. Așa că am testat diverse spații de filmare, am căutat soluții editoriale, am analizat, de fiecare dată, ce și cum putem face mai bine.

Concluziile la care am ajuns în pauza ceva mai lungă din această vară ne-au îndreptat către ideea de a vă propune, pe canalele On the Record, exclusiv producții video care să rămână ancorate în realitatea relevantă, care să aducă pe acest canal voci pe care avem nevoie să le auzim, schimbând însă ușor formatul.

În câteva zile, ne propunem să dăm startul primei emisiuni live, realizate tot de Anca Simina, cu un invitat permanent pe care îl vom anunța în foarte scurt timp. În lunile următoare, ne dorim să adăugăm acestei producții și altele. Sperăm să vă avem de partea noastră și a jurnalismului onest pe care vrem să îl continuăm.

P.S. Arhiva integrală a podcastului On the Record rămâne disponibilă pe canalul de YouTube și pe canalele de podcast, care vor fi redenumite Recorder Talks. Așteptăm să ne trimiteți primele voastre impresii și, în curând, și primele întrebări pe care să le integrăm în noile producții.

CAPTURE

Miting de solidaritate cu Israel organizat în Parcul Izvor din București. Steagul Israelului a fost proiectat seara pe clădirea Parlamentului. Foto: Agerpres/Mihai Poziumschi

FWD. Pe repede-nainte

Medici care renunță la gărzi. Șapte medici de la Spitalul Bagdasar-Arseni din București renunță la contractele de gărzi. Acuză condiții care-i expun la riscuri majore. Unul dintre ei se plânsese, după explozia de la Crevedia, că noua tragedie ne-a prins nepregătiți. În timp ce la Bagdasar ar fi trebuit să fie un centru pentru mari arși, facturile pe care România le are de achitat pentru pacienții arși transferați în străinătate anul trecut se ridică la 800.000 de euro.
Fraude la ministere. Un director și un consilier din Ministerul Sănătății sunt cercetați penal sub control judiciar după ce ar fi dat subiectele unui concurs de intrare în instituție singurului candidat care se prezentase la examen. Între timp, un fost director din Ministerul Mediului a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Ar fi primit bani de la un om de afaceri pentru a-i anula obligațiile financiare faţă de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Primării fără sens. Administrativ, cel puțin. Altfel funcționează foarte bine ca agenții electorale. 24% din localități nu-și pot plăti nici măcar salariile și funcționează pe subvenții.
Diferență de venituri. Anul acesta, premiul Nobel pentru economie a mers către Claudia Goldin, profesor la Harvard, ale cărei cercetări au arătat din ce cauze continuă să existe diferențe de salarii între femei și bărbați (se-ntâmplă mai ales odată ce apar copiii în familie). Goldin este a treia femeie care câștigă premiul – și prima care nu-l împarte cu colegi bărbați.

Doza de optimism

Implicare. Organizația Code for Romania a lansat o platformă pentru locuitorii din zone cu risc seismic, de unde pot afla cum se pot proteja și ce pot face pentru a se simți mai în siguranță. „Acasă, în siguranță” include o hartă a clădirilor vulnerabile expertizate în România.
Tinere speranțe. Mijlocașul Farului Constanța Enes Sali a fost inclus de The Guardian pe lista celor mai promițători fotbaliști din lume născuți în 2006.
Cum ar arăta un oraș răcoros? Dacă l-am construi de la zero, ar avea mulți copaci și suprafețe care să reflecte căldura. Dar Singapore e dovada că și metropolele existente pot fi răcorite aplicând bune practici de planificare urbană.

SHUFFLE. Recomandări

Ierarhia răului. Analiza disperat de lucidă a „Sâmbetei Negre” a Israelului, semnată de unul dintre cei mai importanți scriitori evrei, David Grossman. (o recomandare de la Filip Standavid)
De la fața locului. Contul de Youtube al lui Mircea Barbu, jurnalist de război, care se află de la începutul săptămânii în Așkelon, o localitate din Israel la granița cu fâșia Gaza. (o recomandare de la Cristian Delcea)
🎧 Empatie față de inamic. În zilele acestea când pacea pare tot mai departe, un episod mai vechi din podcastul Hidden Brain în care israelieni și palestinieni ajung să empatizeze unii cu ceilalți. Și o concluzie: cu cât trecem prin mai multe traume, cu atât mai greu ne e să recunoaștem suferința celeilalte părți a conflictului. (o recomandare de la Ani Sandu)
Serialul Beckham de pe Netflix. Un documentar despre David Beckham, un om care a tras două lozuri câștigătoare în viață: o carieră fotbalistică excepțională și o soție excepțională, dar care nu se uită la fotbal. Felul în care e produs acest film face să îl savurezi chiar dacă și tu ești, ca mine și Victoria Beckham, printre cei care nu se uită la fotbal. (o recomandare de la Alex Nedea)
🎧 Sam Smith la Tiny Desk. 20 de minute intime și emoționante cu Sam Smith, un pian și un cor excelent, absolut excelent. (o recomandare de la Alina Păduraru)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Despre „Revoluții”

Plecând de la o antologie de teatru contemporan polonez

Fac două precizări. Prima: am scris cronică de teatru săptămânal cinci ani de zile, începând cu 2014. Am văzut sute de spectacole în toată România, am fost la festivaluri, am întâlnit, am intervievat sute de actori și actrițe și regizori și regizoare. Am fost, cum s-ar spune, în interiorul fenomenului. Am pretenția că îl cunosc (deși în ultimii patru ani – dintre care doi de pandemie – am fost doar spectator ocazional de teatru). Dar am citit dramaturgie românească, știu ce scriu autorii români contemporani.

A doua: sunt un mare iubitor al unor culturi care nu sunt arhi-cunoscute. Culturi oarecum comparabile cu cea românească: poloneză, bulgară, cehă, sârbă sau maghiară.

Acestea fiind spuse, vreau să vă îndrept astăzi către o carte la care e puțin probabil să ajungeți, deși se găsește de doi ani în librării. Se numește „Revoluții” și este o antologie de teatru contemporan polonez (2011-2021). A fost publicată la editura Art.

Veți citi autori polonezi la zi. Veți vedea teme (și traume) comune cu ale societății românești. Soluții artistice asemănătoare, dar și profund deosebite. Și mai ales vă veți lărgi orizontul.

Una dintre bolile de fond ale culturii române este, desigur, nombrilismul. Suntem, categoric, buricul pământului. Citind fie și această antologie de teatru contemporan polonez e posibil să constatăm – vai! – că mai sunt atâția pe lume cel puțin la fel de buni ca noi.