NEWSLETTER

Ce mai înseamnă să nu muncești degeaba?

Bună dimineața în țara unde devine o obișnuință să moară oameni în explozii care puteau fi evitate, unde e OK să se schimbe taxele peste noapte, dar și unde mulți nu mai acceptă nedreptăți.

Play the week

1. România explodează (din nou)

Nici n-au apucat să fie externate victimele care au supraviețuit exploziei de la Crevedia, că o nouă explozie a dus la moartea a patru persoane. S-a întâmplat la o magistrală de gaze din Călimănești, pe șantierul Autostrăzii Moldovei (A7). Patru muncitori au murit, alți cinci au fost răniți.

Foto: captură video TVR

Cine e de vină. Inițial, autoritățile au vorbit de o eroare umană. Prefectul de Vrancea spunea că o conductă s-ar fi aflat la altă adâncime decât se știa. Potrivit unor date, mult mai la suprafață în acea porțiune decât în rest. Transgaz însă a acuzat constructorul că nu a respectat avizele și trebuia să aștepte mutarea conductei. Aceasta avea fisuri, au constatat anchetatorii, dar nu e clar dacă muncitorii le-au produs.
Graba constructorului. Pe acel șantier lucrează firma lui Dorinel Umbrărescu, care a contractat 255 de kilometri din A7. Dacă nu livrează proiectul la timp, România pierde bani europeni din PNRR. Umbrărescu are în lucru în total în acest moment, pe toate proiectele contractate, 440 de kilometri, ceea ce ridică semne de întrebare dacă respectă legea în goana de a le face. Indiferent de presiuni, nu trebuie făcut rabat de la regulile de securitate, spune la Știrile Zilei de la Recorder Adrian Ispășoiu, expert în securitate în muncă.
Borna 1.000. Cu chiu, cu vai, România a trecut de borna de 1.000 de kilometri de autostrăzi, după ce a mai deschis o porțiune din Autostrada Transilvania. S-a întâmplat fix în ziua cu incidentul de pe A7.

2. Șpaga noastră cea de toate zilele

În timp ce conductele explodează, vechi probleme de sistem ies la iveală. Cum ar fi posturi luate cu șpagă sau condiționarea actului medical.

Mită la acordarea de contracte. În flagrant a fost prins aseară președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai vechi lideri din PSD. Primise peste un milion de lei ca să atribuie un contract de 12 milioane de lei unui om de afaceri.
Mită pentru șefia spitalelor. Șeful adjunct al Administraţiei Spitalelor Bucureşti e arestat 30 de zile, fiind acuzat de DNA că a luat șpagă pentru a numi un director de spital și a da contracte de achiziții. Încerca să-și convingă șefa să fie părtașă, promițându-i și ei bani: „Nu muncesc degeaba”, i-a zis.
Mită pentru operații. Când de sus se transmite mesajul că e rost de „ciupeli”, șpaga se propagă firesc în tot sistemul. La Institutul Marius Nasta din București mai mulți medici sunt anchetați, iar doi dintre ei au fost arestați preventiv, pentru că au luat bani de la pacienți pentru operații. Celor care nu aveau bani, le-ar fi cerut băutură sau cupoane de pensii.
Mită peste tot. În Brașov, o femeie de 32 de ani a strecurat 400 de lei în dosarul de candidat la proba teoretică pentru a fi sigură că trece examenul. În Botoșani, un șofer prins beat la volan a încercat să mituiască un polițist cu 1.000 de euro ca să scape de dosarul penal. În Maramureș, unui primar de comună i s-au promis 10.000 de lei și un parfum pentru un contract de gestionare a pădurii.

3. Cei care nu vor să tacă

Partea optimistă e că aceste dosare de mită n-ar fi fost posibile fără ca unii dintre cei implicați să refuze să accepte sau să tacă. La Marius Nasta, de exemplu, unul dintre dosare a pornit de la sesizarea unui pacient. La fel se întâmplă și în alte cazuri de abuzuri, cum ar fi cele sexuale.

Ce se întâmplă în biroul primarului? În Teleorman, o fată de 17 ani spune că primarul din comuna Botoroaga a încercat să o sărute după ce a insistat să o ducă cu mașina în sediul primăriei. Localnicii spun că bărbatul, acum sub control judiciar, s-ar comporta des astfel cu fetele din comună. Viceprimarul îl apără însă: „Fata mea, dacă e o fată educată, nu s-ar urca în maşină la nimeni”.
Ce se întâmplă la reuniunile AUR? O altă fată de 17 ani, din Slobozia, reclamă că a fost agresată sexual în hotelul unde a fost cazată în timp ce participa la Şcoala de vară AUR. Partidul neagă că ar fi fost vreun membru implicat, dar a decis schimbarea conducerii filialei din Ialomița pentru că ar fi permis participarea unor tineri fără să-i verifice înainte.
Ce se întâmplă cu reclamațiile? Sunt prea puțini magistrați specializați în cazuri de agresiuni sexuale împotriva minorilor, reclamă comunitatea Declic. A protestat din această cauză la Ministerul Justiţiei.

Foto: Agerpres/Alex Micsik

4. Cresc taxele, statul strânge doar puțin cureaua

După luni de discuții, Guvernul a publicat măsurile fiscale de reducere a deficitului, multe dintre ele dezbătute deja în spațiul public, după ce au fost scurse pe surse. Urmează asumarea răspunderii în Parlament.

Ce taxe cresc. Pentru firme, se modifică impozitele pe cifra de afaceri, pentru bănci apare o suprataxă. Se majorează TVA la panouri voltaice, produse bio, săli de fitness. Cresc și taxele pe alcool și sucuri cu zahăr. În IT, scutirea de impozit pe venit se elimină la salarii de peste 10.000 de lei brut, în construcții și industria alimentară se introduc noi contribuții.
Ce se taie. Teoretic, funcții de conducere la stat. Unele instituții ar urma să fie comasate. Bugetarii cu venituri de peste 14.000 de lei brut rămân fără vouchere de vacanță. Guvernanții speră să economisească miliarde de lei, dar nu exclud noi taxe.
Consecințe. Taxele cresc mai repede, tăierile se fac în timp, dacă se vor face, spune profesorul de economie Cristian Păun la Știrile Zilei. 85% din efort e pe mediul privat, atenționează și patronatele. Practic, în continuare cârpim sistemul fiscal. Premierul spune că trebuie să fim mai predictibili, dar guvernul pregătește o ordonanță care permite schimbări fiscale neanunțate din timp.
Proteste. N-a durat mult și unii bugetari au ieșit în stradă, nemulțumiți și de creșterile de taxe, și de tăierile anunțate la stat. O rețea de săli de sport a pornit o petiție împotriva creșterii TVA de la 5% la 19% în domeniu.

Foto: Mediafax/Alexandru Dobre

(P) Un mesaj de la Hauzen

Hauzen este prima platformă online cu simulator de preț inclus, de unde poți comanda uși și ferestre din tâmplărie PVC cu geam termopan. Află mai multe aici.

(Po)veștile Recorder

Cum reciclează România

Săptămâna trecută v-am arătat într-o investigație haosul din instituțiile statului responsabile de colectarea datelor referitoare la reciclare. Am văzut cum îi descurajează pe cetățeni să colecteze selectiv gunoiul sau cum săteni primesc saci speciali abia când sunt jurnaliști de față.

I-am întrebat pe susținătorii Recorder de pe YouTube care este experiența lor cu reciclarea. Și am constatat că în multe locuri sunt probleme. „Reciclarea aici este o glumă, nu alta”, ne-a scris cineva din Chiajna.

În București, pubelele speciale nu sunt suficient de multe. Unii spun că nu știu unde sunt amplasate, așa că țin plasticele pe balcon și le duc la un centru de reciclare o dată pe lună. Într-un bloc din Sectorul 5, cu tobogan de gunoi la fiecare etaj, președintele de bloc le face observație locatarilor când găsește materiale reciclabile în apropiere de ghenă.

În Iacobeni, Suceava, tomberoane sunt doar în centrul comunei. Pe malul apei ajung până și coroanele de la cimitir.

În Popești Leordeni, Ilfov, teoretic se reciclează separat. Practic, cineva ne-a povestit că nu vede aproape niciun vecin făcând efortul. O situație similară și în județul Iași, în satul Erbiceni. În Bucov, Prahova, locuitorii plătesc o taxă suplimentară pentru că nu colectează selectiv.

Dar există și speranță. În comuna Butea din Iași, unde acum trei ani nimeni nu recicla selectiv, deși sistemul exista, anul trecut s-au schimbat lucrurile. Ce-a contat e că primăria a pus camere video la tomberoane, iar oamenii până la urmă s-au conformat.

Ministrul Mediului a anunțat și controale la instituțiile responsabile, după investigația Recorder. Vă ținem la curent dacă se mișcă și acolo ceva.

CAPTURE

Regele Charles și regina Camilla, primiți la Palatul Versailles în prima zi a vizitei de săptămâna asta din Franța. Foto: Andrew Parsons/Parsons Media via ZUMA Press Wire

FWD. Pe repede-nainte

De la drone la mine. După incidentele cu dronele căzute în România pe fondul războiului din Ucraina, săptămâna aceasta o navă din Marea Neagră s-a confruntat cu o explozie. Încă nu e clar de la ce, dar una dintre ipoteze este că s-ar fi lovit de o mină. De la începutul războiului, 80 de mine marine au fost descoperite şi distruse în Marea Neagră.
Polonia vs Ucraina. Polonia a trecut în ultimele zile de la o susținere fermă pentru Ucraina la amenințări de retragere a ajutorului militar. Ba chiar președintele Andrzej Duda a asemănat Ucraina cu un om pe cale să se înece, care își trage și salvatorii după el. Schimbarea de atitudine vine pe fondul alegerilor de luna viitoare, la care Partidul Lege și Justiție (cel care l-a propulsat pe Duda în scaunul de președinte) are nevoie de sprijinul fermierilor polonezi.
Cine strigă mai tare. După ce săptămâna trecută ultrașii au reușit să oprească aproape o oră un meci al naționalei de fotbal, o proiecție a filmului lui Alexandru Solomon despre Arsenie Boca a fost anulată de două instituții publice din Arad în urma unor amenințări. Cât despre incidentele de la partidă, Kosovo e revoltată de pedeapsa dictată de UEFA României – 52.000 de euro și următorul meci cu porțile închise.
Ucidem urșii. Dacă săptămâna trecută un urs a fost împușcat în curtea unui liceu din Miercurea Ciuc, joi un urs a fost ucis la Sfântu Gheorghe. E al doilea împușcat vara asta în oraș.
PNL și PSD își fură primarii. În timp ce opoziția anunță moțiune de cenzură la adresa guvernului ca urmare a măsurilor fiscale, moțiune fără mari șanse de reușită, partenerii de guvernare fac schimb de primari la nivel local, în Gorj. Ba chiar regizează și scenete 🎦.

Doza de optimism

„Cafeneaua de comenzi greșite”. O cafenea din Tokyo angajează vârstnici cu demență, într-un efort de a încetini avansul bolii. O dată pe lună, aceștia au șansa de a interacționa cu oameni noi și de a se simți utili.
Comoara din pădure. Doi căutători de comori au găsit sute de monede într-o pădure din Giurgiu. Unele sunt din perioada dacică. Practic, la doar două ore distanță, au descoperit în aceeași pădure două tezaure datând din perioade diferite.
Investiție în tineri. În Iași, doi profesori universitari au lăsat prin testament câte 1.000 de euro pe an, timp de trei decenii, pentru burse de merit.

SHUFFLE. Recomandări

🎧 Cum avem grijă de dependenții de droguri. Un podcast (în limba engleză) despre prima grijă pe care ar trebui să o avem atunci când ne gândim la chestiunea drogurilor. Iar aceasta sună așa: consumatorii trebuie să rămână în viață. În SUA, un grup de asistenți medicali și foști dependenți au pornit o linie telefonică prin care stau de vorbă cu consumatorii chiar în timp ce aceștia își administrează droguri. Astfel, pot preveni decese prin supradoză. (o recomandare de la Cristian Delcea)
🎧 Un oraș măturat de ape. Cum a ajuns orașul Derna din Libia să fie vulnerabil în fața inundațiilor. O mărturie a unui jurnalist care a plecat de acolo pentru a-și putea face meseria. El deplânge corupția pe care a lăsat-o în urmă. Locuitorii erau de mult timp îngrijorați că digurile care au cedat nu sunt întreținute cum trebuie. Protestatari și activiști au fost arestați săptămâna asta. (o recomandare de la Ani Sandu)
📷 Natură sălbatică. Fotografia de wildlife necesită multe cunoștințe despre natură și comportamentul animalelor, tehnică și aparatură profesională și, mai ales, răbdare. (o recomandare de la Alex Enășescu)
De vizitat. În câteva dintre orașele în care istoria secolului al XX-lea n-a măturat chiar totul în cale (Botoșani, Iași, Brașov, Satu Mare, Oradea și București), azi e Noaptea Sinagogilor Deschise. Aici, programul din București. (o recomandare de la Filip Standavid)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Despre bandiți

Despre autor: Eric Hobsbawm a fost unul dintre cei mai mari istorici ai secolului trecut. A trăit între 1917 și 2012 și opera sa este cu adevărat monumentală. După orice socoteală onestă, Hobsbawm a fost între primii zece istorici ai veacului XX.

Lucrările sale reprezentative au fost: Era Revoluției, Era Capitalului, Era Imperiului, Era Extremelor. Cine le citește are șanse însemnate să înțeleagă ce s-a întâmplat în istorie între 1789 și 1991.

Despre carte: Eric Hobsbawm a scris cu pasiune și cu rigoare academică și despre acest subiect de multe ori ocolit – bandiții. Nu e vorba, firește, despre bandiții care ajung să ne guverneze (pe plan central sau local). Ci despre cu totul alte figuri, despre tâlharii nobili, ba chiar și despre haiduci (sunt evocați inclusiv „Haiducii” scriși de Panait Istrati).

Pe scurt, Eric Hobsbawm a scris o adevărată istorie a banditismului. Iar istoric banditismul contesta ordinea economică, politică și socială. Nu e de aceea deloc întâmplător că numeroși bandiți, în trecerea timpului, au devenit simboluri, legende, mituri.

Dincolo de subiect însă, Hobsbawm (unul dintre acei istorici, nu mulți, înzestrați cu talent literar) ar fi putut face o carte mare și dacă ar fi scris despre istoria șuruburilor. Darămite despre o poveste atât de interesantă…