NEWSLETTER

Ce pierdem la numărătoare

9 IANUARIE 2023. Ordonanțe refăcute de cinci ori, ca să plătim facturi o dată și scump, un recensământ făcut după metodele lui Caragiale, să nu se piardă foncțioara, și un model antidemocratic, replicat cu succes. Despre numărătorile care ne strică liniștea, în această ediție REC. De la Recorder.

Agenția Europeană pentru Controlul Răspândirii Bolilor are o veste bună și una rea, zice Politico. Vestea bună e că noua variantă de COVID va lovi Europa peste o lună. Vestea rea e că e cea mai transmisibilă de până acum. Ce trebuie știut despre Kraken, noua variantă, ne explică News.ro. E important de știut că nu exista imunitate în urma infectării și doar parțial în urma vaccinului

90% dintre locuitorii din Henan, a treia provincie chineză ca mărime, au fost infectați cu COVID. Nimeni nu știe însă câte cazuri sunt cu adevărat și nici numărul de morți. Neoficial, ar putea ajunge la peste un milion și jumătate. Dar de ieri China are granițele deschise fără restricții, după mai bine de trei ani, ceea ce înseamnă cozi la pașapoarte și câteva urmări pe care le vom observa și noi.

The Economist relatează câteva dintre ele, din care reținem că repornirea economiei chineze va însemna o creștere a prețului petrolului, care ar putea ajunge în curând la 100 de dolari pe baril. Astăzi a fost 81$, în creștere față de zilele precedente. Mai faceți plinul ieftin o dată. Spre sfârșitul anului vom avea prețuri mai mari și la gaz și, mai ales, la GPL.

În plus, îmbolnăvirile din fabrici ar putea duce la noi probleme pe lanțurile de aprovizionare. A observat până și Alexandru Rafila, care dă vina pe aceste probleme pentru lipsa antibioticelor de la noi. Are parțial dreptate, dar declarația de astăzi e o spălare pe mâini. Nu de prevenție, ci de responsabilități.

Două săptămâni de prețuri mai mari la energie pentru cei cu două locuințe, pentru că Guvernul a modificat greșit ordonanța de plafonare. Au fost o serie de modificări ale ordonanței, dar nici așa nu s-a reușit o formă care să ajute pe toată lumea, așa că plătim noi ce nu a știut să scrie corect ministerul Economiei. Anul trecut au fost peste 30.000 de petiții la ANRE de la cetățeni care cereau clarificări privind facturile, așa că acum Autoritatea vrea să investească 10 milioane de lei într-o campanie media, care să educe populația. Dar nu populația a greșit, așa că măcar o parte din suma imensă ar putea merge spre educarea celor care legiferează.

Ministrul de Interne dă în judecată Universitatea Babeș Bolyai, pentru a bloca un iminent verdict de plagiat, scrie PressOne. Rectorul Universității spune, însă, că cel târziu miercuri va exista o decizie din partea comisiei. Cum justifică ministrul acțiunea deschisă în instanță? Nu e suficient de intelectual. El susține că nu poate fi verificat de Comisia de Etică pentru că, potrivit legii, aceasta desfășoară doar verificări ale comunității universitare, iar el nu e universitar. O explicație similară a avut academiciana Elena Ceaușescu: „O să te audă intelectualii din ţara asta şi toţi colegii mei! O să te audă colegii mei ce vorbeşti! O să te audă!”.

Revoluțiile democratice pot fi contagioase. La fel și cele nedemocratice, spune Anne Applebaum în The Atlantic, rezumând atacul brazilienilor care îl susțin pe Bolsonaro asupra a trei instituții cheie din Brasilia, aproape identice cu cele americane, de acum doi ani. 1.200 de oameni au fost reținuți după asaltul asupra democrației.

Rețelele sociale au avut un rol crucial în organizarea protestelor, spune The Guardian, care remarcă faptul că aceștia s-au organizat pe Whatsapp și pe Telegram.

Dacă știi să pierzi în politică, poți reveni, iar G4Media trece în revistă revenirea mediatică a președintelui de o noapte, Mircea Geoană.

Totuși, avem și o veste bună. Pentru noi. Ea vine de la Reuters și spune că România a reușit încet și discret să-și ajungă din urmă vecinii mai bogați. Pentru scepticii de toate felurile, există trei motive: fondurile europene, stabilitatea monedei și relocarea investițiilor străine din Ucraina și Rusia.

Pristanda: Două la prefectură… paispce…

Tipătescu: (râzând) Le-ai mai numărat pe alea de la prefectură.

Pristanda: Nu, coane Fănică, să trăiţi! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci…

Tipătescu: (râzând) Le-ai mai numărat o dată pe toate astea şi aduni rău…

Pristanda: Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap… patruzeci şi patru… Cum zic, unul-două, poate vântul… ori cine ştie…

Tipătescu: (râzând) Ghiţă… apoi nu mă orbi de la obraz aşa.

Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit şi naiv) Famelie mare… renumeraţie după buget, mică…

Rezultatele parțiale ale recensământului au început să ridice semne de întrebare pentru cei pasionați. Dincolo de aspectele anecdotice, cum ar fi numărul mai mare de femei măritate decât de bărbați însurați, există și probleme care ne vizează pe toți. Sociologul Mircea Kivu scrie, în Contributors, despre Un recensământ cu grave probleme. „În tabelele privind etnia, limba maternă și religia apar între 2.484.926 și 2.656.477 persoane cu «informație indisponibilă». Cu alte cuvinte, nu se știe nimic, la capitolele respective, despre aproximativ 14% din populația României.„

Recorder a vorbit cu un alt sociolog, pentru a încerca să explice cum a aproximat Institutul Național de Statistică (INS) și cine are de câștigat din cifrele rotunjite mai mult decât metodologia. Dani Sandu e sociolog, nu statistician. Cei mai mulți din această categorie sunt fie angajați ai INS, fie ai Băncii Mondiale, și au lucrat la adunările defectuoase.

Care e problema?

Dani Sandu: INS afirmă că a primit aproximativ 16.5 milioane de chestionare, dar populația finală anunțată a fost de vreo 19 milioane. Cum s-a ajuns de la 16.5 la 19 milioane? Printr-o formă de imputare statistică, adică niște specialiști s-au uitat la locurile în care datele au fost colectate prost și au estimat cumva câte chestionare lipsesc din locurile respective, apoi au căutat surse alternative de informații despre locurile/oamenii respectivi. Doar că estimarea a fost mult peste normele Eurostat.

De ce e asta important?

Banii sunt răspunsul simplu. Dar să lăsăm sociologul să explice.

– O țară mai mare are o prezență mai mare în instituțiile europene, deci mai mulți parlamentari europeni. Fără acest supliment de imputație statistică, România ar fi riscat să aibă o populație sub Olanda.

– O țară cu populație mai mare va primi fonduri europene proporțional mai mari.

– Ar fi trebuit să mai scădem 10 sau 15 scaune din parlament, dacă populația era mai mică.

– Județe, orașe și sate mai mari înseamnă dreptul de a cere finanțări mai mari de la bugetul statului, dreptul de a avea mai mulți funcționari și salarii mai mari în instituții.

Caricatură franțuzească din 1854, care satirizează felul în care rușii exploatează Valahia.

Comisia de supraveghere a Facebook permite postările care conțin sintagma Moarte lui Khomeini, motivându-și decizia prin faptul că acestea înseamnă cel mai adesea Jos cu Khomeini, nu o amenințare. Iranul a executat în acest weekend două femei care ar fi participat la proteste, iar alte 14 persoane au fost condamnate la moarte.

Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci americane, va începe de miercuri cel mai mare val de concedieri de după criza din 2008. Peste 3.000 de oameni vor fi disponibilizați, înainte de bonusurile anuale. Mai multe bănci mari americane au luat măsuri similare, pe fondul unei piețe volatile, a tensiunilor între SUA și China și a războiului din Ucraina.

A cincea zi de proteste la șantierul naval Damen-Mangalia. Sindicaliștii cer creșteri salariale corelate cu inflația, iar patronatul le oferă 100 de lei. Șantierul și profesioniștii săi au fost plecați la începuturile tranziției tot din cauza salariilor mici și a condițiilor proaste de lucru. Teleleu.eu spune povestea a 70 de electricieni navali care lucrează acum pe un șantier din Danemarca.

Industria americană a cărnii nu poate renunța antibiotice și hrănește rezistența umană la acestea, spune Vox, care explică cum, de-a lungul anilor, animalele de crescătorie au fost îndopate cu pastile, pentru a crește mai repede și pentru a preveni infecțiile în spațiile supraaglomerate în care erau crescute. Dar antibioticele administrate lor ajungeau și la oameni, care nu au mai răspuns atât de bine tratamentului, când le-a venit rândul.

Apropo de lucrurile care ne plac, dar ne sunt dăunătoare pe termen lung, The Guardian vorbește despre efectele nocive ale lumânărelelor, bețișoarelor parfumate și ale tuturor dispozitivelor care ne fac casa să miroasă a scorțișoară și ne dau hormonii peste cap.

Gătitul cu gaz, fără ventilație, încalcă limitele de poluare a aerului din locuințe și crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate în special la copii, potrivit unui raport publicat de trei organizații internaționale. Mai mult de 700.000 de cazuri de astm la copii au fost legate de folosirea aragazului, spun autorii studiului.

Gaura de ozon, ce părea până de curând cea mai mare amenințare climatică, s-ar putea închide în următorii 20 de ani, dacă guvernele lumii își continuă politicile de mediu, spune un raport susținut de Națiunile Unite.

„Supereroi printre noi” deschide ușile Muzeului Antipa pentru persoanele cu nevoi speciale. În fiecare zi de luni, persoanele cu dizabilități și un însoțitor au acces gratuit în muzeu, în afara programului obișnuit, într-o campanie ce se numește Ore liniștite la Antipa.

Toată lumea așteaptă„Spare”, romanul autobiografic cu care Prințul Harry pare să se fi făcut deja de râs. Nu doar pe el, ci și monarhia britanică. E lansat mâine la Editura Nemira. Până atunci, Libris ne spune ce și unde s-a citit anul trecut. Când corpul spune nu, cartea lui Gabor Mate, a fost cea mai bine vândută carte din România, potrivit platformei de vânzări, iar cel mai căutat autor român a fost Ioana Chicet Macoveiciuc, cunoscută drept Prințesa Urbană. Din fericire, în topul vânzărilor au fost și prinți adevărați, adică Micul Prinț, al lui Antoine de Saint-Exupery. Librăria online susține că cel mai mult s-a citit în București, Brașov și Cluj, iar cel mai puțin în Covasna, Harghita și Ialomița.

Continuă dezbaterile aprinse pe lângă Teambuilding și Libertatea inventariază câteva opinii apreciative. Dar filmul românesc nu se oprește pe Netflix, ci continuă în cinematografe cu o serie generoasă de producții românești. Arsenie Boca va fi adus în cinematografe de Alexandru Solomon, Revoluția din Iran va ajunge grație unor scrisori și lui Vlad Petri, iar Jude probabil va da probabil din nou o lovitură la critici și una la public. Oricum, are Metropolis toată lista filmelor românești de anul acesta.

John Lydon (ex Sex Pistols) și Public Image Ltd vor participa la Eurovision 2023 cu această piesă, în fapt o scrisoare de dragoste pentru soția lui Lydon, care trăiește cu Alzheimer. „E un mesaj de speranță că în cele din urmă dragostea le depășește pe toate.”