NEWSLETTER

Cum e vopsit gardul și unde e leopardul

20 ianuarie 2023. Acum șase ani românii ieșeau în stradă pentru Justiție și li se alătura și Klaus Iohannis. Acum, independența magistraților e în Constituție și alte foi, iar ministrul Cătălin Predoiu pune scuze peste ingerințe. Dar astăzi nu e doar despre el, ci și despre ce pune în farfurie Petre Daea, ce nu trebuie să consumăm din influenceri și recomandări pline de cremă.

Să începem cu veștile bune. Șefa Fondului Monetar Internațional spune că viitorul economiei pare mai puțin rău decât se temeau economiștii. Asta nu înseamnă că e bine, însă. Dar e loc de optimism.

Economedia ne arată ce avantaje mai primesc membrii Guvernului: cine ajunge pe poziția de secretar general, fie că are sau n-are experiență bancară, este numit la Eximbank și primește lunar câteva mii de euro. Ce fac ei în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA)? Ce fac și în alte Consilii de Administrație, dar pe mult mai mulți bani.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că va merge în vizite inopinate prin instituțiile din subordine, pentru a vedea cum merg lucrurile și pentru a evita accidente ca cel în care trei mineri ai CEO Oltenia și-au pierdut viața. Popescu susține că va face munca mai multor instituții, de la ITM la RAR, și va acționa și ca avertizor de integritate. Mașina în care se aflau minerii era veche de 42 de ani, iar serviciile de transport fuseseră externalizate unei firme apropiate de partid, spune G4Media. Deci, nici dacă ar fi supererou și ar putea vizita zilnic instituții, ministrul nu ar putea preveni cu mâna sa accidente de muncă.

Un alt ministru care a făcut astăzi lucruri importante pentru societate a fost Petre Daea, care a avut o reacție fermă în cazul larvei gândacului de bălegar, aprobată pentru consum de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară: „Lăsaţi-le în aprobări, dar nu le puneţi în mâncare, nu le puneţi în farfurie, pentru că noi ştim ce producem, noi ştim ce mâncăm, noi ştim ce ne foloseşte nouă. Din acest punct de vedere eu nu îmi fac nicio grijă, aprobare nu înseamnă şi mâncare, pentru că noi ştim să producem în România şi avem har Domnului unde, cu cine şi ce să facem (…).”

Rusia avertizează Vestul că va regreta dacă trimite tancuri Leopard Ucrainei. E principala cerere a lui Zelenski, întâmpinată cu rezerve mai ales de Germania. De ce? Ea le produce și le trimite celorlalte țări, care nu le pot re-exporta fără acordul său. Germania a susținut efortul de război, dar are rezerve în a furniza direct atâta putere. Polonia a sugerat că ar putea ignora dorința producătorului și să le trimită oricum. Germania vrea ca toți să-și asume trimiterea tancurilor. Ori unanimitate, ori niciun Leopard. Iar astăzi nu s-a reușit niciun acord.

Harta țărilor europene care dețin tancuri Leopard.

Pe 22 ianuarie 2017, Klaus Iohannis ieșea alături de aproximativ 30.000 de bucureșteni la un protest împotriva grațierii și modificării Codului Penal. Președintele se poziționa de partea Justiției. Au trecut șase ani de atunci. Președintele a continuat să susțină declarativ libertatea justiției.

La fel a procedat și cu o altă temă care a frământat societatea românească: plagiatul. Președintele a declarat de fiecare dată cât de necesară ne e această curățare de furtul intelectual. Pe 6 octombrie 2022, la Praga, era mai mult decât ferm: „Doresc să avem legi care nici nu permit apariția unor lucrări plagiate!”

De ce vorbim despre președinte? Pentru că, în acest moment, sunt doi miniștri în Guvern care reprezintă fix ce incrimina președintele. Plagiatul e reprezentat de ministrul de Interne, Lucian Bode (plus o suspiciune majoră asupra premierului Ciucă), iar subminarea Justiției de ministrul său, Cătălin Predoiu. Libertatea spune că partidul așteaptă un semnal de la președinte.

Am încercat să înțelegem de ce un om e mai important decât justiția. Scăparea ministrului Justiției – dacă de o scăpare e vorba – agravează situația PNL în interiorul Guvernului, ne-a explicat Sorin Ioniță, de la organizația civică „Expert Forum”.

„Sunt vreo doi-trei, poate chiar patru miniștri, care ocupă scaune PNL, dar care nu sunt ai PNL-ului. Domnul Predoiu se află printre ei, ca și primul-ministru, ca doamna de la educație, ca ministrul de externe…, sunt oamenii președintelui. Domnul Bode – ministrul internelor – se leagă de scaun fiindcă sunt și niște beneficii – cu internele controlezi teritoriul”, spune Sorin Ioniță.

Totuși, nu ar fi fost de așteptat, într-o democrație europeană cu adevărat funcțională, niște demisii din Guvern, atâta timp cât un ministru a primit un verdict de plagiat, iar un altul amenință să vicieze o viitoare sentință a justiției?

„Ba da”, răspunde Sorin Ioniță, „dar s-a pornit cu sistemul ăsta de a nu pleca din loc pentru că, dacă pică unul, pică toți și se răvășește coaliția. E prea complicat și e război, cum ne spunea domnul președinte Iohannis. De aceea a făcut el coaliția asta atât de stabilă, pentru că e război și ca să poată face reformele structurale promise în PNRR, cele care presupun costuri politice.

Exact reformele acelea nu s-au făcut. La război nu e clar ce treabă are România și atunci te întrebi pentru ce această coaliție și pentru ce a golit România de opoziție. PNL, în cursul anului 2021, a fost golit de conținut și de lideri prin acele înșurubări de capete inginerite din afara partidului și acum plătește acest cost”.

Despre abilitatea ministrului Lucian Bode de a se ține de scaun și despre toleranța românilor pentru plagiat, vorbește și Theodor Paleologu în ultima ediție a podcastului On the Record, realizat de Anca Simina.

Zeci de mii de iranieni au ieșit la protest după rugăciunea de vineri, în ciuda eforturilor regimului de la Teheran de a suprimina vocile critice.

Compania mamă a Google, Alphabet, concediază 12.000 de angajați, adică 6% din forța lor de muncă. Compania se va concentra pe viitor pe inteligența artificială, nu pe oameni.

Fața nevăzută a valului de gripe și viroze, titrează Hotnews, descriind o realitate care îndeamnă la programări rapide la medicul de familie: există pacienți care ajung la spital cu simptome respiratorii și tuse puternică, crezând că au de-a face cu o viroză sau gripă specifică sezonului, însă medicii ajung să le pună diagnosticul de tuberculoză sau astm.

Regele Ficatului sau cum pun mega-influencerii consumatorii la risc. The Conversation explică ce capcane pot ascunde cei care vând un fals stil de viață și cât ne afectează asta pe noi.

Recomandările sfârșitului de săptămână nu vin de la instituții, ci de la oameni. Oamenii de la Recorder. În ordinea în care au răspuns solicitărilor autorului acestui newsletter, bucurați-vă de

„The Balcony Movie ”, alegerea Alinei Păduraru, e un documentar polonez, care arată discuțiile regizorului cu cei care treceau pe sub balconul său și felul în care aceștia își gestionează viața de zi cu zi. E despre cum relaționăm cu ceilalți.

Berliner Donuts sunt alegerea Ancăi Simina și a mea. O alegere plină de cremă, fie că e ciocolată, fistic sau cocos pentru toți cei care au chef de ceva dulce, dar nu foarte, tradițional, dar nu chiar. E o bunătate clasică din zona Kogălniceanu.

Filip Standavid e generos, ca de obicei, și are două recomandări. Un film la fel de bun ca piesa care l-a precedat (iar piesa e minunată) – „Taximetriști”, de Bogdan Theodor Olteanu, este de astăzi în cinematografe, acolo unde ele mai există. Și un album impecabil cap-coadă de rock alternativ (care, da, nu numai că mai există, dar chiar încă zdrăngănește competent, surprinzător și emoționant): „Gigi’s Recovery”, al trupei irlandeze gingaș botezate The Murder Capital.

Dacă preferați varianta audio a newsletter-ului nostru, ne puteți urmări pe Youtube, Google Podcast sau Spotify (în curând și pe Apple Podcasts). În fiecare seară, de luni până vineri, Filip Standavid vă spune în zece minute – hai, zece minute și ceva – tot ce s-a întâmplat important de-a lungul zilei. E tot „pe scurt de la Recorder“, doar că povestit celor care nu au timp să citească.

Ediție realizată de Bianca Oanea

Dacă informațiile v-au fost utile, vă rugăm să dați mai departe newsletterul Recorder