Cum se transformă tragediile în pretexte politice
23 ianuarie 2023. Morțile unor oameni sunt pentru autorități prilej de schimb de acuzații, nu de schimbări structurale sau responsabilități. În cazul femeii ucise de câini, primarii își aruncă vorbe pe Facebook și ordonă înființarea de comisii și comitete, iar în cazul minerilor uciși la CEO Oltenia, ministrul solicită demisii ca să fie refuzat de directori. Toată Europa vorbește despre ajutorul militar dat Ucrainei și România pare să fi contribuit, potrivit MApN, cu supravegheat transporturi de cereale. Dar să nu ne lăsăm întristați, avem și vești bune despre București și despre ce îi face fericiți pe părinți.
Play the Day
-
Libertatea mai adaugă un detaliu important în portretul ministrului de Interne Lucian Bode. E și ONG-ist și nu unul oarecare, ci foarte activ în a-și ajuta colegii de asociații non guvernamentale să își găsească slujbe bune la stat. Jurnaliștii au găsit cinci persoane care i-au fost alături lui Bode atât în viața de activist, cât și în cea de angajat la stat. „Sălăjenii contează” e numele uneia dintre asociațiile conduse de ministrul de Interne, care pare să și demonstreze asta cu numirea apropiaților săi.
-
PSD cere demisia ministrului Energiei, dacă acesta nu poate lua măsuri în cazul minerilor morți în accidentul de săptămâna trecută. Drept răspuns, ministrul Energiei și partidul din care face parte cer demisia șefilor de la CEO Oltenia: „Primul gest de onoare ar trebui să-l aibă cei de la CE Oltenia. Directorul e de la PSD şi îl are naş pe preşedintele CJ”.
Șefii de la CEO spun că au văzut prin presă că li se cere demisia, dar așteaptă să fie revocați. Dacă această înșiruire de partide, funcții și cumetrii nu vă spune nimic, vă reamintim că trei oameni și-au pierdut viața într-un accident cu o mașină veche de 42 de ani, fără ITP, care transporta ca pe cartofi oameni și substanțe periculoase. CEO Oltenia a primit în ultimii ani amenzi de aproape jumătate de milion de lei pentru nerespectarea regulilor de siguranță și securitate în muncă.
-
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor a anunțat că a prins duminică 12 câini și doi pui în zona Lacul Morii. Primarul Ciprian Ciucu, după ce a terminat de lansat acuzații la adresa primarului general, de insinuat că victima alerga spre altă localitate și de chemat jurnaliștii ca pe lăutari, spune că vrea un serviciu de ecarisaj și o schimbare de legislație pentru ca Poliția Locală să poată acționa ca Poliția Animalelor. Toată lumea muncește, cere, inființează. O femeie și-a pierdut viața după ce a fost sfâșiată de câini pentru a doua oară în aceeași zonă. Prima dată a supraviețuit și nu s-a luat nicio măsură.
Uite, mamă, trec cerealele
Potrivit ultimului sondaj de opinie al CURS, 75% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, iar problemele lor sunt legate de inflație, prețul energiei și de criza economică. Dacă au încredere în cineva, aceia sunt oamenii în uniformă. Armata, pompierii, Biserica.
Ce face Armata pentru a le câștiga sau menține încrederea? E neclar, având în vedere că reprezentanții săi spun prea puține. După întâlnirea șefilor armatelor de vineri, din Germania, în care s-a discutat despre ajutorul militar acordat Ucrainei, despre tancurile Leopard 2 pe care nemții se încăpățânează să nu le dea și despre ajutor financiar, aflăm de la MApN doar că:
„Ministrul Apărării a subliniat demersurile făcute de România pentru a facilita tranzitul a peste 11 milioane de tone de cereale din Ucraina spre zonele unde erau necesare”.
La granița estică a Uniunii Europene – și cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre statele membre – e greu de crezut că România și-a ajutat vecinii doar transportând cereale. Așa spune publicistul Sorin Cucerai pentru Recorder, care amintește că mai mulți demnitari de rang înalt de la Kiev au invocat public susținerea de care se bucură din partea Bucureștiului în războiul cu Rusia.
Cheltuielile în acest scop „ar trebui să fie publice”, crede Sorin Cucerai. „Nu neapărat la nivel specific, dar la nivel general trebuie să fie publice. La urma-urmei, și americanii anunță cheltuielile și tipurile de ajutor către Ucraina, Marea Britanie la fel, și-așa mai departe… Avem o guvernare discretă, din păcate, deci avem un deficit de democrație, ca să o spunem cinstit”.
Ieri am aflat din The New York Times că armata americană își va menține trupele la Mihail Kogălniceanu încă o vreme, din cauza războiului, iar astăzi aflăm de la Reuters că miniştrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat încă un ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro. Mâine vom auzi din partea oficialilor români prinși în Hora Unirii declarații sforăitoare și prea puține lucruri despre cei în care ne investim încrederea.
Capture
Hartă din the New York Sunday News, 1938, atunci, ca și acum ursul rusesc își ascute ghearele.
FWD
-
Compania britanică de electricitate începe de astăzi să le dea bani clienților ca să nu mai consume energie. Marea Britanie trece printr-un val de frig și se așteaptă ca folosirea intensă a aparatelor să supraîncarce rețeaua și să provoace pene de curent, așa că încearcă să prevină asta stimulându-și clienții să folosească mai puțină electricitate la orele de vârf.
-
Spotify se alătură marilor companii tech ce renunță la angajați, cu o concediere colectivă de aproximativ 6% din forța de muncă. Toate tăierile acestui val au numitor comun, consumul în scădere de după pandemie, și nu reprezintă neapărat un semnal al crizei, spun analiștii.
Cea mai veche piesă de pe Spotify e și cea mai veche piesă din lume.
-
Sindicatele din fabricile Ford din Germania anunță proteste de amploare față de reducerile de personal din departamentele Dezvoltare și Administrativ. Mii de oameni ar urma să fie concediați. Compania vrea să ducă în America o parte dintre slujbe și susține că tăierile și relocările sunt necesare în tranziția pe care o face spre autovehiculele electrice.
-
Problema e că mișcările de protest se pot lăsa cu pagube importante. Medicii francezi au fost nevoiți să amputeze testicolul unui tânăr lovit de poliție în timpul marșului de joi împotriva reformei pensiilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez a declarat că are „empatie” față de victimă, dar a ținut să sublinieze că e „important să se înțeleagă condițiile în care a avut loc intervenția„. Reforma pensiilor a trecut în ciuda protestelor.
-
Microsoft a anunțat că va investi mai mult în OpenAI. E o cursă pentru inteligența artificială pe care din ce mai multe companii Big Tech își pun banii, în detrimentul oamenilor.
-
E vremea pentru o veste bună. The Guardian s-a lăsat pe mâna unui român pentru a-i arăta ce are Bucureștiul mai bun. Din paginile publicației, Capitala pare delicioasă: Un oraș pizza cu ceva de văzut în fiecare sector.
Pause
-
Antidepresivele pot cauza o „tocire a emoțiilor”, spune un studiu ai cărui repondenți au devenit mai puțin receptivi atât la feedbackul pozitiv, cât și la cel negativ. Sigur, că așa ar trebui să funcționeze, să ia parte din emoțiile „rele”, dar cercetătorii spun că e important ca oamenii să știe toate efectele adverse înainte de a lua o decizie. În Marea Britanie, mai mult de 8.3 milioane de pacienți au primit antidrepresive în 2021-2022.
-
Cum să trăiești din plin când mori. Pe Facebook a început să circule povestea de acum un an a unui om care știe că va muri curând și a felului în care a ales să-și trăiască ultimele zile. Oricâte ar fi acelea. A început să recircule pentru că e despre viață, nu despre moarte. Și despre pulovere.
Shuffle
-
Jennifer Aniston scrie pe Instagram: „Dacă nu ați văzut asta, trebuie să o vedeți”. Nu văzusem. E acest fragment din filmul pe care Robert Downey Jr l-a dedicat relației cu tatăl său. Filmul e pe Netflix, ca să ne amintească ce avem în comun cu cei pe care îi iubim și despre ce îi face fericiți până la urmă.
-
Faceți bine și vă uitați la ce vreți dumneavoastră, căci ministrul Culturii are planuri de culturalizare cincinale. Lucian Romașcanu spune că a vorbit cu colega sa, ministrul Învățământului, și ar dori „obligativitatea mergerii la teatru, operă sau muzeu (…)Apoi să facă un eseu despre ce au văzut”.
-
Sau despre cei pe care i-au văzut. The Guardian scrie despre „blestemul Netflix”. Toți jucătorii prezenți în documentarul „Break Point” au fost eliminați de la Australian Open în prima săptămână. Nu poți juca bine în toate.
Pauza de carte
Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte. Astăzi ne propune volumul 1000 de ani de bucurii și dureri, de Ai Weiwei. Traducere din limba engleză și note de Radu Paraschivescu, Editura Trei, 2022.
Ai Weiwei (66 de ani) este socotit unul dintre cei mai mari artiști din secolul XXI. Opera sa vastă, care trece prin lucrări de arhitectură și artă conceptuală și fotografie, este îmbogățită de activismul său civic. Căci Ai Weiwei este, totodată, și unul dintre marii critici ai guvernului chinez. Ai Weiwei își spune, desigur, povestea. Dar spune în același timp povestea Chinei, fără de care nu putem înțelege prea multe din ce se întâmplă astăzi în lume și nici din ce se va întâmpla mâine.
Dacă preferați varianta audio a newsletter-ului nostru, ne puteți urmări pe Youtube, Google Podcasts, Spotify și Apple Podcasts. În fiecare seară, de luni până vineri, Filip Standavid vă spune în zece minute – hai, zece minute și ceva – tot ce s-a întâmplat important de-a lungul zilei. E tot „pe scurt de la Recorder“, doar că povestit celor care nu au timp să citească.
