NEWSLETTER

Enigma taxelor pierdute

16 ianuarie 2023. O serie de erori de proiectare ale legislației și instituțiilor schimbă țara, fie că vorbim despre buget, despre educație sau recompensarea criminalilor de război. Și se adaugă întrebări la adresa MAI și DGPI. O democrație funcțională înseamnă un proces legislativ corect și transparență.

G4Media descrie o situație cel puțin ciudată. Curtea de Conturi a renunțat la propriile atribuții chiar când avea mai mult de lucru. Și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR. În noul regulament adoptat de instituție, o primă modificare majoră o reprezintă eliminarea funcției de control a Curții de Conturi, aceasta rămânând doar cu atribuții de audit – în tot cuprinsul noului regulament nu mai există sintagma „control”. Ceea ce înseamnă de fapt o slăbire a rolului acestei instituții în privința verificării modului în care sunt cheltuite fondurile publice.

Se înmulțesc întrebările la adresa DGIPI și PNL. Libertatea relatează că, de mai bine de trei luni, liberalii ascund acuzațiile mai multor deputați care susțin că au fost șantajați de Silviu Mănăstire cu dosare făcute de serviciul secret al MAI.

Intrat în PNL ca secretar general adjunct al partidului și văzut ca mâna dreaptă a lui Lucian Bode, Mănăstire a mai fost implicat de curând în două scandaluri. Unul în care și-a lovit partenera de viață și unul în care ar fi amenințat într-un restaurant niște polițiști. După scandalul cu iubita sa, politicianul a rămas membru simplu al PNL, care nu s-a dezis în niciun fel de el.

Întrebările rămân. Atât cele Recorder pentru DGPI, cât și cele ridicate de articolul Libertatea. Ce relații au ofițerii DGPI cu politicianul PNL și dacă există vreo anchetă internă demarată de serviciul secret al Ministerului de Interne în această speță. Întrebări sunt și pentru ministrul de Interne. Atât legate de omul pe care l-a promovat în partid, cât și despre controlul asupra DGPI și plagiatul său.

România e din nou în top. În topul țărilor care nu reușesc să cheltuiască banii din PNRR, adică să implementeze reforme, și cere, alături de Portugalia, mai mult timp, zice Reuters.

Una dintre cele mai bune arme ale Rusiei este iarna. Vremea caldă i-a luat arma norocoasă lui Putin, zice CNN, într-o analiză care arată cât e de legat confortul caselor noastre de război.

O altă victimă colaterală a războiului e ministrul apărării din Germania. Colaterală pentru că Germania a descoperit că armata sa e praf și în loc să-i ajute pe alții, trebuie să se ajute pe sine. Cădea în sarcina ministrului o reformă rapidă, dar aceasta s-a împiedicat în prea multă presiune publică și câteva gafe. Așa că a demisionat. Acum Berlinul nu are nici tancuri, nici armată, nici ministru.

Și acum despre adevăratele victime: 40 de oameni și-au pierdut viața până acum în atacul de la Dnipro și alte câteva zeci sunt dați dispăruți. Rusia încearcă să sugereze că e vina Ucrainei, pentru că ar fi deviat o rachetă fix înspre blocuri.

Reîncepe Davos, festivalul de idei, trenduri și născătorul de conspirații, pentru prima dată în ultimii trei ani. Lipsesc marii lideri politici, dar vor fi peste 600 de CEO ai marilor companii și cam 1.500 de executivi. Două treimi dintre economiştii şefi din sectoarele public şi privat intervievaţi de Forumul Economic Mondial (WEF) se aşteaptă la o recesiune mondială în 2023.

Nu prea mai sunt firme de criptomonede, dar s-au prezentat cei care promovează blockchain. Reuters spune că noua dinamică de la Davos reflectă un trend mondial: o lume care a devenit introspectă și mai puțin unită.

Șeful Anaf Lucian Heiuș a anunțat că a început verificările asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu doar a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot intra sub incidenţa OUG 186, și că va anunța în maximum două săptămâni cine trebuie să plătească și cine nu.

Ordonanța e o transpunere românească a unui regulament european, adoptat în octombrie, ce spune că o taxă temporară de solidaritate va fi instituită pentru companiile care au o cifră de afaceri de minim 75% în extracția și rafinarea hidrocarburilor dacă profitul depășește cu 20% media ultimilor 3 ani.

Care e problema cu declarația șefului ANAF? Faptul că a fost făcută pe 16 ianuarie, iar ordonanța a fost adoptată pe 28 decembrie 2022, cu aproape o lună în urmă. În loc să fi calculat prima dată și să fi făcut legea după, statul face fix invers.

„Asta se întâmplă când promulgi o lege într-o asemenea grabă, fără să discuți cu nimeni. Guvernul știa de câteva luni că avea de adoptat această ordonanță, pentru că ea derivă dintr-un regulament european care spune că aceste companii trebuie impozitate cu minimum 33%. Ar fi fost timp, una-două luni, să vină cu o propunere, să discute, să se uite mai atent cine se încadrează și cine nu se încadrează”, spune pentru Recorder Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

Problema nu se limitează la cine plătește și cine nu, ci poate afecta Bugetul. Iar Bugetul afectează Sănătatea, Educația, Apărarea, salariile. În opinia lui Burnete, „Dacă bugetul a fost construit pe această taxă, s-ar putea să fie o mică problemă acolo”. Minusul din buget, într-o estimare conservatoare, ar fi „de câteva sute de milioane de lei. Cred că a fost o estimare făcută pe șervețel: nu cred c-a stat cineva să se uite la fiecare companie care, teoretic, s-ar fi încadrat și să vadă ce profit a avut. Sau, dacă a existat un astfel de calcul, cu siguranță nu a fost făcut public”.

Nu este prima ordonanță dată la repezeală de Guvernul Ciucă ce provoacă discuții și probleme. A fost nevoie de șase rectificări ale ordonanței privind compensarea energiei pentru ca aceasta să ajute cu adevărat consumarorii.

Să se fi petrecut într-un film, scena ar fi părut forțată: carabinierii din Italia care l-au arestat pe cel mai căutat cap al Mafiei, Matteo Denaro, au fost aplaudați de trecătorii aflați în apropierea unei clinici din Palermo. Dat în urmărire acum mai bine de trei decenii, Denaro fusese condamnat în lipsă la închisoare pe viaţă pentru rolul său în asasinarea, în 1992, a doi procurori anti-Mafia. El mai are o condamnare pentru implicarea într-o serie de atentate cu bombă din Florenţa, Roma şi Milano, soldate cu zece victime. Bărbatul de 60 de ani s-a lăudat cândva că „a umplut de unul singur un cimitir”.

Universitățile americane încep să-și schimbe modul de predare, ca reacție la inteligența artificială, spune The New York Times. În timp ce multe școli au interzis accesul la aplicațiile tip Chatbot GBT de pe rețelele de wifi (și TikTok), facultățile încearcă să vadă cum pot integra aplicațiile în predare pentru a stimula creativitatea, nu plagiatul.

Poate părea ciudat în România, țara în care reforma educației înseamnă mai multe meditații, iar plagiatul unui ministru rămâne în interpretare politică. Țara în care mareșalul Ion Antonescu e în continuare Doctor Honoris Causa al Universității București și cea în care interlopul „Cap de Porc” a lansat de Ziua Culturii un volum de poeme, eseuri, grafică şi fotografie semnate de oameni de cultură din Aiud, poliţişti de penitenciar şi deţinuţi.

Un sindicat german ridică semne de întrebare privind condițiile de lucru din fabrica Tesla, de la respectarea programului de muncă la teama de represalii. Sindicatul e singurul care poate vorbi, pentru că muncitorii au semnat la angajare un contract de confidențialitate, spune Reuters.

Talibanii ar fi vrut ca manechinele pe care sunt expuse hainele pentru femei să fie decapitate. Vânzătorii au refuzat și au încercat să acopere capetele în moduri creative, cu saci confecționați special sau eșarfe înfășurate. Pot părea înspăimântătoare, dar sunt o oglindă a femeilor afgane forțate să nu fie văzute, povestește NPR, radioul public american.

Urmează câteva zile de primăvară, cu temperaturi de până la 20 de grade. Apoi iarnă și apoi din nou călduri extreme. Oamenii de știință spun că întoarcerea fenomenului El Nino va face în cea de-a doua parte a anului ca temperaturile globale să crească cu mai mult de 1.5 grade, punctul critic pentru schimbările climatice.

Avem nevoie de copaci, dar e greu cu împământarea în toate marile orașe europene, zice The Guardian. Potrivit Comisiei pentru Schimbări climatice, plantarea de copaci acționează pe mai multe direcții. Îmbunătățesc calitatea aerului, pot reduce temperaturile pe timpul verii cu până la 8 grade și îmbunătățesc starea de sănătate, atât cea fizică, cât și cea mentală. Dar cu un cost pe care puțini și-l permit. Un copac are nevoie de o investiție de aproape 2.000 de euro timp de 5 ani ca să devină viabil. Și de spațiu, atenție, ca toți oamenii.

„Între revoluții“, documentarul pe care Vlad Petri îl creează pornind de la fotografiile a două studente iranience în România, va avea premiera mondială la Festivalul de Film de la Berlin, în secțiunea Forum.