NEWSLETTER

File din trecut

Bună dimineața! Fiecare sfârșit de an e un prilej de reflecție, între altele despre unde suntem și unde vrem să mergem. Dar, ca să înțelegem unde suntem, deseori trebuie să știm cum am ajuns acolo și să ne putem privi franc istoria.

Play the week

1. Confruntarea cu trecutul

În timp ce tot mai mulți români se uită nostalgici la perioada comunistă, istoricii încearcă să scoată la lumină abuzurile comise de stat în acea perioadă și să obțină dreptate pentru victime și urmașii lor. Iar premierul Marcel Ciolacu luptă pentru titluri de revoluționar.

Dosarul revoluționarului Ciolacu. Cu certificat de revoluționar încă din 1992, de pe urma căruia a primit un teren pe care l-a vândut în 2007, premierul vrea să obțină și titlul de Luptător cu Rol Determinant, iar pentru asta a dat în judecată o autoritate chiar din subordinea sa. Recorder i-a cercetat dosarul prin care a devenit revoluționar și l-a găsit marcat de neconcordanțe, inclusiv cu o semnătură în acte suspectă de fals. Reacția lui Ciolacu? A trimis un control la Secretariatul de Stat pentru Revoluționari ca să afle cum a ajuns dosarul său în presă.
Ce arată sondajele. Aproape jumătate dintre români cred că regimul comunist a fost bun pentru România, un procent mai mare decât în urmă cu zece ani. Tot aproape 50% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine ca acum. Sociologii spun că multiplele crize din ultimii ani au alimentat frustrarea populației, în timp ce diferențele între săraci și bogați au crescut, iar unii tineri au preluat de la părinți discursul nostalgic.
Ce spun istoricii. Că regimul comunist a dus, între altele, un veritabil program de exterminare a unor persoane vulnerabile care nu puteau fi „cetățeni productivi”. Copii cu dizabilități au fost internați în cămine spital, înghesuiți în saloane reci, iar mulți au fost lăsați să moară. 15.000 astfel de morți a documentat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Săptămâna aceasta a depus un nou denunţ la Parchetul General privind tratamentele de la Căminul Spital nr. 4 Plătăreşti, situat la 20 km de București. 436 de copii au murit acolo între 1978 şi 1991.

2. Air Schengen

La un an de când Austria a blocat intrarea României și Bulgariei în Schengen, oficialitățile de la Viena se arată dispuse să deschidă ușa celor două țări – măcar parțial – la spațiul de liberă circulație. Mai precis, cu ridicarea într-o primă fază a granițelor aeriene.

Reacții. În timp ce Marcel Ciolacu a descris vestea flexibilității Austriei drept un triumf („Am spart gheața!”), alte oficialități au fost mai rezervate. Președintele Klaus Iohannis a dat de înțeles că negocierile rămân dure. Austria a avansat și niște condiții, pe care autoritățile de la București spun că România le îndeplinește deja. Bulgaria insistă însă privind aderarea completă.
Zoom out. Schimbarea de poziție a Austriei ar fi venit nu doar în urma presiunii politice a României, ci și a mediului de afaceri și a lobby-ul făcut de partenerii din SUA și Uniunea Europeană.
Miza terestră. Transportatorii atrag atenția că problema cea mare rămâne la granițele terestre, unde se formează cozi care îi costă miliarde de euro în fiecare an. Spun că numărul orelor de așteptare a crescut cu 10-15% față de anii de pandemie.
UE în extindere. Între timp, Moldova și Ucraina sunt cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană, după ce liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu aceste țări. „O pagină nouă în istoria noastră”, a reacționat Maia Sandu. „O victorie pentru întreaga Europă”, a spus Volodimir Zelenski. Negocierile ar putea dura mai mulți ani.

3. Ce învățăm din sport

Foto: Facebook/Cristina Neagu

După un Campionat Mondial dezamăgitor, terminat cu o clasare pe locul 12, Cristina Neagu a anunțat că se retrage de la echipa națională de handbal feminin. David Popovici între timp învață din eșecuri, iar Simona Halep are în sfârșit o dată pentru audierile la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.

Dezamăgirea lui Neagu. Nu așa ar fi trebuit să se încheie cariera la națională a Cristinei Neagu, cu o declarație în aeroport, la revenirea în țară, marcată de confuzie privind șansele echipei de a se califica la Jocurile Olimpice (nule în realitate). De patru ori desemnată cea mai bună jucătoare din lume, Cristina s-a luptat cu accidentări care au împiedicat-o inclusiv să joace mai mult de 23 de minute la Mondialele din acest an.
Bronzul lui Popovici. Două medalii de bronz a luat România la Campionatele Europene de înot în bazin scurt pe care le-a organizat la Otopeni. Una dintre ele a fost câștigată de David Popovici. „Medaliile nu reprezintă tot”, a spus David. „În sport fie câștigi, fie înveți ceva.”
Audierile lui Halep. Tribunalul de Arbitraj Sportiv a stabilit programul audierilor în cazul Simonei Halep, suspendată pentru dopaj, pentru 7-9 februarie. Simona a transmis într-un mesaj pe Instagram că se bucură că-și poate demonstra nevinovăția în fața unui tribunal independent. Într-un interviu la Euronews a recunoscut că, dacă suspendarea rămâne de patru ani, probabil va fi finalul carierei sale. A spus și că a întrerupt colaborarea cu Academia Mouratoglou și că încrederea în propria echipă i-a fost zdruncinată.

POȘTA REDACȚIEI

Ca jurnaliști, tindem să fim mereu cuplați la multiple fluxuri de știri și rareori ne oprim să ne întrebăm ce rămâne după ce investigațiile și reportajele publicate de-a lungul anului apucă să se decanteze. Așa că astăzi avem o întrebare pentru voi:

Ce știre sau material jurnalistic a avut cel mai mare impact asupra ta în 2023?

Poți da reply la acest email sau ne poți scrie pe adresa [email protected]. Cele mai relevante răspunsuri vor fi publicate în ultima ediție a newsletterului din acest an.

(Po)veștile Recorder

Săptămâna trecută v-am povestit despre Mezanin Market, un eveniment care are loc în weekendul acesta, la București*, unde echipa noastră va fi prezentă cu produse din shopul Recorder. V-am mai spus și că așteptăm să ne întâlnim cu voi, cei care ne urmăriți și ne susțineți. Shop-ul Recorder a fost gândit de la început ca un alt mod de a finanța jurnalismul pe care-l facem zi de zi. Pentru că fiecare produs cumpărat înseamnă o donație directă pentru noi.

Ce nu v-am spus, însă, este cum arată acest eveniment și din interiorul redacției noastre. Astăzi, spre exemplu, pe lângă munca obișnuită, am împachetat tricourile și hanoracele cu logoul Recorder și le-am așezat pe mărimi, în grămezi care ne-au acaparat redacția. Am pus cănile în cutii și sacoșele la locul lor. Am învățat chiar și cum se bate la casa de marcat. Nu facem asta de obicei, așa că, dacă treceți în weekendul acesta pe la Mezanin Market, vă rugăm să fiți indulgenți. 🙂

*Evenimentul are loc în zona Cișmigiu, la Palatul Universul, corp B, pe strada Ion Brezoianu 23-25.

CAPTURE

Un spectacol luminos cu drone în apropierea Turnului Eiffel din Paris. Foto: AP Photo/Christophe Ena

FWD. Pe repede-nainte

Victimele rujeolei. Un bebeluș de șapte luni din Brașov a murit după ce s-a îmbolnăvit de rujeolă. A luat boala de la fratele său, nevaccinat. La bebeluși vaccinul se face abia după nouă luni. Este primul deces pe fond de rujeolă din actuala epidemie. Numărul de cazuri a trecut de 2.000. Medicii spun că e tragic că, în condiţiile medicinei moderne, se ajunge la deces într-o boală pe care vaccinarea o putea preveni.
Șpăgi la spital. Concursuri de ocupare a unor posturi vacante la Spitalul Județean Botoșani ar fi fost fraudate, iar mita pentru angajare era între 2.000 și 15.000 de euro. DNA a făcut percheziții în acest caz și la președinta Consiliului Județean Botoșani, instituție de care aparține spitalul. Săptămâna aceasta au fost percheziții și la două spitale din Capitală și la Administrația Spitalelor București referitoare la achiziţii de servicii IT.
Cad noi drone. Un nou crater de dronă, adânc de un metru și jumătate, a fost găsit în România în urma bombardamentelor Rusiei asupra porturilor ucrainene. De data aceasta în apropiere de localitatea Grindu din Tulcea. Ministerul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București pentru a-i transmite „protestul ferm” faţă de noul incident.
Presa în pericol. Redactorul-șef al cotidianului Libertatea, Dan Duca, renunță la funcție după deciziile Ringier care au culminat cu concedierea coordonatorului editorial Cătălin Tolontan. În timp ce grupul elvețian susține că acuzațiile jurnaliștilor de încercări de a interveni în conținutul editorial sunt nefondate, 80 de ONG-uri și activiști civici își exprimă solidaritatea cu ziariștii. În paralel cu situația de la Libertatea, jurnalista Emilia Șercan protestează de aproape două săptămâni față de decizia procurorilor de a închide dosarul care vizează scurgerea unor fotografii personale în presă.
Haz de necaz. Doi tineri s-au prefăcut că împing un tren, după ce locomotiva acestuia s-a stricat la Predeal. Altfel e bine de știut că biletele de tren s-au scumpit cu aproape 9 la sută odată cu noul Mers al Trenurilor.

Doza de optimism

Primul pas pentru un tratament al grețurilor severe în sarcină. Un nou studiu arată că grețurile excesive în primul trimestru de sarcină sunt cauzate de un singur hormon. Autoarea studiului și-a dedicat cariera înțelegerii mecanismului, după ce a pierdut ea însăși o sarcină.
Metropolele sunt mai puțin deprimante. Deși se credea că viața în orașele mari este dăunătoare pentru sănătatea mintală, cercetătorii au descoperit că ratele de depresie sunt mai scăzute în comparație cu orașele mai mici
De ce să urci pe scări în loc să iei liftul. Doar trei minute de efort intens pe zi pot reduce cu până la 45% riscul de boli cardiovasculare în rândul femeilor sedentare, potrivit unui studiu recent.

SHUFFLE. Recomandări

Cum supraviețuiești abuzului. O mărturie despre frica, rușinea, vinovăția și iubirea care conviețuiesc într-o relație de abuz, dar și despre cum suferința poate fi transformată prin artă în vindecare. (o recomandare de la Ani Sandu)
„Profesorii sunt arhitecții unei națiuni.” Singapore s-a clasat pe primul loc la toate cele trei categorii evaluate de testele PISA. Un matematician explică ce face sistemul de educație din Singapore atât de performant. (o recomandare de la Alex Enășescu)
Purpura regală. Cercetătorii încearcă să recupereze rețeta pierdută de preparare a celui mai valoros pigment din Antichitate, care era cândva de trei ori mai valoros decât aurul. (o recomandare de la Alex Enășescu)

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

America, după treizeci de ani

Volumul are și acest subtitlu edificator: “Trei decenii de la cea mai mare performanță a fotbalului românesc. Jurnalul reporterului care a trăit, alături de Tricolori, visul american la World Cup – SUA 1994”.

Căci asta a fost Ionel Stoica în urmă cu (aproape) treizeci de ani: ziaristul aflat cel mai aproape de cea mai bună echipă națională de fotbal din toată istoria românilor.

Iar acum Ionel Stoica a scris această carte-mărturie care reușește să salveze ceva din atmosfera aproape fantastică din vara americană.

În 1994, România a ajuns în sferturile Cupei Mondiale (performanță neegalată și probabil inegalabilă). Și a fost la doar câteva minute de o semifinală cu Brazilia, primind un gol stupid spre sfârșitul celei de-a doua reprize de prelungiri într-un meci cu Suedia.

Ionel Stoica a stat mult cu tricolorii în America, mai bine de o lună. I-a cunoscut îndeaproape, unora le-a devenit prieten bun.

După treizeci de ani, Ionel Stoica se întoarce, iată, nu fără delicatețe, la felul în care și-au trăit atunci fotbaliștii români escaladarea Everestului. E o carte interesantă pentru cine iubește fotbalul, e o carte interesantă pentru cine iubește istoria.

Ionel Stoica a scris această carte slujindu-se de propriile amintiri, de statistici, de extrase din presa vremii, de tot arsenalul unui gazetar care își revizitează cel mai bun an al carierei. Căci 1994 a fost, desigur, și cel mai bun an din cariera omului de televiziune Ionel Stoica. Nu vă așteptați să citiți o carte ca acelea scrise de Ioan Chirilă.

Talentul lui Ionel Stoica e altul: el n-a uitat nimic. Și a povestit suficient de mult din acea vară americană (vară de basm!) încât aceia care au trăit-o să o retrăiască. Iar cei care n-au avut norocul acesta să-și poată imagina cum a fost cu adevărat.