O țară relaxată care stă să explodeze

Bună dimineața! Cu o punte întinsă între Ziua Copilului și Rusalii, grație căreia s-a ajuns la o mini-vacanță de cinci zile, România pare o țară unde pe de o parte domnește relaxarea, iar pe de altă parte se instalează o furie generală la adresa politicienilor.

---

1. Clasele rămân goale

• Negocieri fără rezultat. De la propunerea inițială privind un ajutor de 2.500 de lei în două trepte, Guvernul le dă profesorilor 1.000 de lei brut în plus lunar, măsură adoptată pe repede înainte, deși sindicatele au refuzat oferta. Și dacă vor primi ceva mai mult și vor accepta, problema subfinanțării educației rămâne. Ministrul Educației vorbește de posibilitatea prelungirii anului școlar.

• „Mai mult nu se poate acum”. Asta le-ar fi spus Guvernul sindicatelor. „Au primit tot ce-au cerut”, a adăugat președintele Klaus Iohannis. Liuba Serariu, de 5 ani învățătoare la Timișoara, ne-a zis că fix asta o înfurie cel mai tare, că guvernanții n-au nicio problemă să spună că n-au bani pentru educație. Știe tot mai mulți profesori care se întreabă dacă merită să mai rămână în sistem.

• 🎧Podcast Recorder. Un alt tânăr profesor, Mihai Crangă, din București, face grevă tocmai pentru că nu vrea să plece din învățământ. Deși Iohannis a dat vina pe sindicate pentru prelungirea grevei, Mihai povestește la On the Record că mulți dintre protestatari nu sunt în vreun sindicat. Crede că „România educată” rămâne un slogan.

• Meditații electorale. Între timp, PSD a continuat să organizeze și în timpul grevei Caravana educației. A plimbat prin țară un autocar în care profesori membri în partid le-au dat elevilor meditații gratuite. Copiii au primit mape roșii și pixuri marcate cu PSD și TSD și s-au fotografiat cu autocarul.

2. Val de proteste

Angajații din educație nu sunt singurii care au manifestat săptămâna aceasta. Două Românii sunt sau amenință să iasă în stradă: cea a unor bugetari care cer salarii mai mari și cea a unor instituții de forță care nu vor să-și piardă privilegiile. Criza bugetară și cea socială ar putea duce la proteste de durată.

• Protest la CFR. Sindicaliștii din transportul feroviar, care au pichetat Ministerul Transporturilor, amenință că opresc trenurile din iulie dacă nu cresc salariile.

• Protest în sănătate. Federația Sanitas anunță grevă japoneză din 7 iunie. Pe lângă venituri mai mari, vrea deblocarea angajărilor în sistem.

• Protest al polițiștilor. Și polițiștii sunt nemulțumiți de salarii, de lipsa de personal, dar și de anunțul privind creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Unii au lipsit în grup de la serviciu ca să doneze sânge, alții s-au strâns în fața Ministerului de Interne. Ca răspuns, Guvernul le-a crescut salariile de la 1 iunie.

• Protest în penitenciare. Angajații din penitenciare au refuzat să intre la serviciu timp de patru ore și nu au ieșit cu deținuții la muncă. Principala nemulțumire: proiectul de reformă a pensiilor speciale.

• Protest în justiție. Din același motiv, și grefierii amenință cu blocarea sistemului judiciar. Au început și primele proteste ale judecătorilor. Nemulțumiți sunt și procurorii DNA, DIICOT și de la Parchetul General.

3. Regele Charles în România

La 25 de ani de când a vizitat prima dată România, Regele Charles al III-lea a fost primit ieri la Palatul Cotroceni. E prima vizită externă de la încoronare. În același timp, e pentru prima dată în istorie când un suveran britanic ajunge pe pământ românesc. Va sta câteva zile la Valea Zălanului și Viscri, unde fundația sa are proprietăți.

• „Țară de glorii, țară de dor.” Regele Charles a recitat din Mihai Eminescu într-un discurs la Cotroceni. A amintit de ce iubește România în fața a 300 de persoane (oficialități, reprezentanți ai cultelor și societății civile).

• Toți ochii pe rege. Toate pensiunile din Viscri sunt pline în aceste zile. Un voluntar spune că regelui i se pregătesc gemuri, siropuri și brânză din sat.

• Vizitele trecute. Cea mai recentă vizită în România a regelui, pe când era Prinț de Wales, a fost anul trecut. A vorbit și în română la Filarmonica de Stat din Sibiu, la lansarea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa. Iată un istoric în imagini al vizitelor lui în România.

---

Cum am ales ultimul invitat de la On the Record

În urmă cu un an, unul dintre zecile de mailuri care sosesc, săptămânal, pe adresa redacției ne-a atras atenția în mod deosebit. Pentru că începea așa: „Mă numesc Crangă Mihai și din anul 2020 sunt profesor debutant într-o școală de stat. Menționez, și nu ca o laudă, că am terminat facultatea ca șef de promoție și am ales să rămân în învățământ, deci nu fug toți tinerii pregătiți de acest domeniu”.

Mihai ne-a scris atunci și despre dificultățile pe care le întâmpină ca profesor aflat la început de drum, despre salariile foarte mici din sistem și despre lista nesfârșită de lucruri pe care ar vrea să le schimbe. „Dacă este pe agenda Recorder vreun material care să trateze educația, mă ofer mai mult decât bucuros să relatez experiența proprie în calitate de cadru didactic debutant. Îmi imaginez că sunteți o redacție foarte ocupată, care probabil primește foarte multe mailuri, dar dacă a parcurs cineva acest mail vă mulțumesc anticipat.”

Nu doar că am citit mailul lui Mihai Crangă, dar l-am și ținut minte. Iar acum, când situația profesorilor a devenit principalul subiect pe agenda publică, am considerat că perspectiva lui poate fi mai relevantă ca niciodată. Așa că Anca Simina a decis să-l cheme la microfonul On the Record.

Rezultatul ne întărește convingerea că perspectiva societății pe problemele importante nu trebuie căutată doar pe listele cu specialiști la care apelează, de obicei, jurnaliștii, ci și la oamenii care acceptă să vorbească numai atunci când au cu adevărat ceva de spus. Dacă vă numărați printre ei, nu ezitați să ne scrieți: [email protected].

---

---

• Rocada mică. Greva profesorilor a amânat rocada premierilor, dar au început să se schimbe șefii de instituții (Fiscul, Vama, Agenția pentru Resurse Minerale). La ANAF se întâmplă pe fondul adâncirii deficitului bugetar, pentru care nimeni nu-și asumă răspunderea. Cine ar putea urma la conducerea acestor instituții. Pe acest fond, noul kind reminder, de la Marcel Ciolacu: „Multă sănătate!”.

• Bătaie de la bon fiscal. În timp ce ANAF are probleme cu colectarea, într-o comună din Olt, în timpul Zilelor localității, un bărbat a fost bătut de comercianți după ce i-a reclamat la poliție că nu dau bon fiscal.

• Cine-i sfătuiește pe miniștri. Deficitul bugetar nu împiedică Guvernul să țină în spate o armată de consilieri. 500 la număr, cu numele la secret.

• Țară fără medici. Jumătate din medicii din România lucrează în București și în cinci județe, iar asta duce la o criză de cadre medicale în restul țării. În Buzău, de exemplu, 12 localități, unele cu peste 2.500 de locuitori, nu au medic de familie.

• Plocon la Ministerul Sănătății. Mai multe pungi cu cârnați de Pleșcoi au fost trimise, conform unui avertizor de integritate, de la Spitalul Săpoca la Ministerul Sănătății. Conducerea spitalului buzoian, acuzată de ilegalități și abuzuri, a trecut, recent, evaluarea de performanță cu nota 10. G4media face o listă cu celebre dosare penale în care s-a cerut sau s-a oferit mâncare drept șpagă.

---

• Regatul secret al lui Charles. O scurtă istorie a atașamentului Regelui Charles față de Transilvania rurală, care a început cu decenii în urmă. (o recomandare de la Alex Enășescu)

• Istorie literară altfel. De ce s-a mutat Tudor Arghezi în fosta mahala Mărțișor, cu ce s-a ocupat acolo (în afară de scris) și ce fac dezvoltatorii imobiliari de-acum prin preajmă. (o recomandare de la Filip Standavid)

• Privire în trecut. De luna trecută, poți viziona pe site-ul UNATC o serie de scurtmetraje realizate de studenți în comunism și primii ani de după 1990. Fie că e vorba, de exemplu, de un documentar despre moartea unei studente, în 1992, în Hotelul Cișmigiu sau de o ficțiune despre abuzurile sexuale ale unui lider comunist local, scurtmetrajele, pe care le poți vedea aici, te vor arunca în trecut. (o recomandare de la Andreea Pocotilă)

---

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

O carte monumentală: „Tolstoi”

Se nasc doi, poate trei biografi de-ai lui Tolstoi într-un secol. Biografi adevărați, oameni în stare să scrie despre Tolstoi fără să-și frângă, strict literar, gâtul. Troyat e unul dintre ei.

După ce am citit biografiile lui Troyat despre Cehov și Dostoievski, am scos, în regim de urgență, din buzunar 95 de lei pentru cele două volume (peste o mie de pagini) despre Tolstoi. A meritat. Ba chiar mi s-a părut că e puțin.

Căci Troyat îl recuperează pe Tolstoi de o manieră formidabilă. Nu i-a scăpat nimic. Tinerețea zbuciumată, fantastica maturitate literară a lui Tolstoi, bătrânețea dedicată unui umanism aparte, creștinismul lui Tolstoi era unic.

Tolstoi a fost, și asta se știe, unul dintre cei mai buni scriitori din toate timpurile. Dar nu toți marii scriitori au și șansa unor mari biografi. Lucrarea lui Troyat mi-a smuls chiote de încântare. Am citit lucrarea asta într-o stare de extaz.

Sunt tolstoian din adolescență, dar abia acum, la patruzeci de ani, am înțeles cu adevărat de ce.

Troyat ne dă un Tolstoi care nu doar că ne îmbogățește, ne face fericiți. Volumele acestea sunt Everestul biografiilor. Chiar nu cred că se poate scrie mai mult și mai bine despre nimeni.

---

• Liberalismul societăților în care trăim depinde de abilitatea fiecăruia de a gândi independent

• Cum să creezi un mediu de lucru prielnic pentru angajați și colegi introvertiți

• Drumețiile lungi au o calitate aproape spirituală și te ajută să vezi lucrurile mai limpede

• Consumerismul ne face viața tot mai ușoară, dar uneori tocmai efortul dă sens experiențelor noastre

• 10 dintre cele mai bune destinații ale momentului pentru gastronomie fină

• Un interviu cu un expert în știința longevității despre cum putem crește durata, dar și calitatea vieții

• 13 interpretări ale gesturilor și limbajului corporal al pisicilor

---

Mulțumim că ți-ai început weekendul cu noi. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.