Să vorbim despre familie

Bună dimineața! Nu mai e niciun secret că politicienii noștri au intrat, cu mic, cu mare, în campanie electorală. De la creșteri de pensii la preocuparea multora față de păstrarea așa zisei familii tradiționale, declarațiile din ultimele zile ne-au arătat ce subiecte vor dezbate la alegerile de anul viitor. Dar e și un bun prilej să ne întrebăm unde suntem ca societate.

Play the week

1. Ecourile referendumului pentru familia tradițională

Scandalul urcării și decăderii din capul listei USR la europarlamentare a primarului de Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a scos la iveală cât de sensibilă rămâne tema familiei în România, dar și unele schimbări.

• Faptele, pe scurt. Lasconi a declarat într-un interviu la Prima TV că a votat „da” la referendumul pentru familie din 2018. A spus explicit că pentru ea familia înseamnă căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie. Fiica ei de 31 de ani, membră a comunității LGBT, și-a atacat dur mama pentru această poziție. În urma scandalului, dar și a cererii conducerii USR de a face un pas în spate, Lasconi s-a retras de pe listă.

• Poziționare. În apărarea lui Lasconi au sărit câțiva politicieni ca George Simion și Ludovic Orban. Nicolae Ciucă s-a grăbit să plaseze PNL de partea familiei tradiționale. USR însă, care susține parteneriatul civil pentru cuplurile de același sex, a evitat o poziție clară.

• În schimbare. Și totuși, deși atât mama, cât și fiica, au fost intens blamate zilele acestea, faptul că fata a vorbit, că s-a poziționat public contra mamei arată și o societate în schimbare. Potrivit unui studiu din 2021, 26% dintre români cred că persoanele de același sex ar trebui să se poată căsători, față de 13% în 2015.

• O discuție despre drepturi. Dincolo de obligația României, în baza unei decizii CEDO, de a asigura protecție cuplurilor de același sex, sunt vocile în creștere ale cetățenilor care cer drepturi egale. Cum ar fi ca și partenerii de același sex să se poată vizita în spital în caz de boală sau să moștenească bunurile pe care le-au strâns împreună de-a lungul vieții. Dar statul român nu a dovedit până acum că are cea mai mică intenție să o facă.

2. Deasupra tuturor

Săptămâna aceasta în vizită oficială în Belgia, săptămâna viitoare în turneu în Africa. Președintele Klaus Iohannis și-a intensificat în ultima vreme călătoriile în străinătate, făcute cu avion privat, în timp ce insistă să țină secrete costurile acestor deplasări din bani publici.

• Cum s-a ajuns aici. Iohannis apelează la avioane private pentru că din 2012 România nu mai are un avion dedicat oficialilor. Atunci a vândut către SUA aeronava Boeing 707, cumpărată de Ceaușescu și folosită de următorii trei președinți. Doar că Iohannis este singurul lider european care, la încoronarea Regelui Charles din mai, a ajuns la Londra cu avion privat. Cei care n-au mers cu avion oficial, au folosit curse de linie.

• Lipsa de transparență. În timp ce alți lideri europeni ne-au transmis în detaliu cheltuielile cu aceste zboruri, Klaus Iohannis ține costul clasificat. Secretizarea costurilor a făcut-o Administrația Prezidențială în 2018, cu un an înainte ca Iohannis să câștige al doilea mandat.

• Și totuși, cât costă. Cu date de la specialiști din piața europeană de profil și oferte de la companii care închiriază avioane, Recorder a stabilit costul estimativ al călătoriei lui Iohannis la Londra la 85.000 de euro. Turneul în Asia din martie ajunge la peste un milion de euro. La sfârșit de septembrie, Președinția epuizase bugetul pentru deplasările din acest an, dar i l-a suplimentat Guvernul săptămâna trecută.

• Românii cer transparență. Peste 30.000 români îi cer direct lui Iohannis să desecretizeze aceste costuri, pe pagina special creată de Recorder pentru a facilita comunicarea între cetățeni și președinte.

3. Bani lichizi

O măsură prin care de săptămâna aceasta ar fi urmat să scadă plafoanele pentru plățile în numerar a stârnit confuzie și nemulțumire. Într-atât încât până la urmă Guvernul a renunțat la ea.

• Motivare. Premierul Marcel Ciolacu spunea că a pornit de la dorința de a reduce evaziunea fiscală (folosirea numerarului e principala metodă de spălare a banilor în România). Ce-a constatat între timp e că societatea românească nu este pregătită pentru limitarea banilor lichizi. Peste 90% dintre IMM-uri resping măsura, despre care spun că le-ar îngreuna activitatea și ar fi imposibil de aplicat. Sunt și temeri că ar crește comisioanele şi taxele pentru procesarea plăţilor electronice.

• Ce arată datele. România se împarte în trei: o treime dintre cetățeni folosesc doar numerar sau preponderent numerar în tranzacții, o altă treime se bazează mai ales pe card, iar restul utilizează cash și card în egală măsură.

• Ce spun experții. Și aici părerile sunt împărțite. Unii spun că limitarea ar mai scoate la lumină din economia subterană. Alții vorbesc de îngrădirea inutilă a dreptului de a dispune cum vrei de banii munciți.

• AUR profită. Partidul AUR a reînviat recent conspirațiile privind o așa-zisă intenție de a elimina banii lichizi. Liderul George Simion, care susține că nu are card şi îşi ia banii cash la Parlament, seamănă și mai mult haos îndemnând populația la grevă fiscală. Asta în timp ce un deputat AUR, general în rezervă, face propuneri de naționalizare și limitare de drepturi civile și economice, iar câteva sute de cadre militare în rezervă sau retragere îl susțin.

CAPTURE

Astronomii europeni au prezentat primele imagini realizate de telescopul spaţial Euclid, care încearcă să descifreze secretele materiei întunecate. În foto, Nebuloasa Cap de Cal, din constelația Orion, situată la 1.500 de ani lumină de Pământ. Foto: Agenţia Spaţială Europeană

FWD. Pe repede-nainte

• Scandal cu pensii. Nici n-au apucat să se liniștească apele privind noile măsuri fiscale și nevoia de a reduce deficitul, că Guvernul a decis să crească de două ori pensiile anul viitor. Cu ceva împotrivire din partea PNL. Problema nu pare tranșată.

• Mită în familie. Socrii primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, au fost arestați preventiv, acuzați că au încercat să mituiască o judecătoare. Soacra a fost prinsă cu 50.000 de euro care urmau să ajungă la judecătoare pentru o sentinţă mai blândă în cazul ginerelui său. E vorba de un dosar în care Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită. Acum cazul se judecă la apel, iar faptele se prescriu anul viitor. Cherecheș a negat că ar fi cerut un astfel de „cadou”.

• Clasare cu cântec. Zece organizații care apără libertatea presei reclamă închiderea bruscă a anchetei privind campania de denigrare a jurnalistei Emilia Șercan. Spun că decizia are impact asupra tuturor jurnaliștilor care încearcă să tragă la răspundere puterea politică.

• Fără de vină. Iertat de CSM după ce a încercat să intimideze doi polițiști care l-au oprit în trafic, procurorul Daniel Horodniceanu îi acuză pe agenți că l-au înregistrat ilegal, cu dispozitiv personal disimulat în uniformă. În filmarea care a devenit publică s-a văzut cum Horodniceanu le reproșa că nu știu cine e și-i amenința că va vorbi cu șeful lor.

• Evacuați din Gaza. 134 de români au reușit să plece din Fâșia Gaza după o lună de război. Povestesc că nu aveau apă, curent și gaze și greu reușeau să comunice pe telefon sau internet în ultimele zile. Premierul Marcel Ciolacu a mers până în Egipt ca să se fotografieze cu unii dintre ei.

Doza de optimism