Operațiunea Balastul

Miile de șantiere deschise, în ultimii ani, pe tot teritoriul României, de la construcții private până la drumuri, poduri, stadioane și alte proiecte de infrastructură ale statului român au generat o cerere uriașă pentru una dintre cele mai importante materii prime din domeniul construcțiilor: balastul, adică nisipul amestecat cu pietriș. Acesta se folosește la fundația șoselelor, la fabricarea asfaltului și la obținerea betonului.

Balastul se găsește în special pe lângă albiile râurilor și este, de fapt, o resursă naturală care aparține statului român. Teoretic, nu poate fi exploatată oricum și oricât, ci numai după reguli stricte care au grijă ca mediul să nu fie afectat. Prea mult balast scos din albia unui râu poate destabiliza malurile, provocând eroziuni, surpări și inundații.

Însă cine să mai țină cont de toate acestea când exploatarea balastului a devenit o afacere de zeci de milioane de euro? În România au apărut sute de balastiere care folosesc tertipuri legislative pentru a ocoli normele de mediu, care sapă direct în albiile râurilor și care profită de pasivitatea autorităților.

Am documentat acest fenomen întins la scară națională timp de mai multe luni, pe cuprinsul mai multor județe. În materialul video de mai jos puteți vedea ce am descoperit și cum a ajuns pescuitul un pretext pentru ocolirea normelor de mediu în afacerile cu balast.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la