Presa locală, cumpărată cu bani publici: milioane de euro pe ode, emisiuni aranjate și felicitări

1049
Aproape 1.000 de contracte au fost încheiate, în ultimele 3 luni, între primării și Consilii Județene și publicațiile locale.
Aproape 1.000 de contracte au fost încheiate, în ultimele 3 luni, între primării și Consilii Județene și publicațiile locale.

Sute de primării și consilii județene de pe tot cuprinsul României plătesc milioane de euro din bani publici pentru a cumpăra tăcerea ziariștilor care ar trebui să le demaște impostura. Cu câteva excepții, publicațiile locale nu mai servesc demult interesele cititorilor, transformându-se în organe de propagandă ale primarilor, prefecților și președinților de consilii județene. Când ați citit ultima investigație pe un site local de presă? Când ați văzut ultimul interviu cu întrebări incomode la o televiziune regională? De unde vine servilismul celor care poartă legitimație de presă? 

Camuflată sub contracte de promovare a localităților sau sub achitarea unor mesaje festive, mituirea presei locale cu resurse de la buget a devenit un fenomen de masă. În Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) sunt mii de contracte prin care autoritățile acordă sume de bani către firmele aflate în spatele ziarelor, site-urilor, televiziunilor sau posturilor de radio locale.

Din acest munte de informații, am extras datele din ultimele trei luni și am găsit 939 de contracte încheiate între instituțiile locale și presă. Valoarea totală a acestora este de 3.683.068 lei, adică aproximativ 818.000 de euro. Presupunând că această sumă este cheltuită la fiecare trei luni, rezultă că primăriile și consiliile județene direcționează, anual, peste 3 milioane de euro către presa locală.

La schimb, politicienii primesc articole pozitive, emisiuni aranjate și spațiu editorial în care adresează cetățenilor urări și mesaje la diferite ocazii. Însă, mai presus de orice, primesc garanția că ziarele și televiziunile pe care le miluiesc cu bani publici nu-i vor deranja niciodată cu anchete sau cu articole critice.

În toată țara, oamenii care deschid paginile site-urilor de ştiri locale sau posturile de televiziune regionale sunt prostiți că trăiesc nu într-un stat de mâna a treia care își disprețuiește cetățenii, ci în țara veștilor bune și a politicienilor fără defecte!

Cele mai banale gesturi ale unui edil sunt înfăţişate ca acte de eroism, iar plăgile care macină administraţia publică locală ajung să fie expediate, în cel mai bun caz, într-un colţ de pagină rămas nevândut.

Presa și autoritatea locală, două entități care ar trebui să fie ca șoarecele și pisica pentru a apăra interesele cetățenilor, au sfârșit prin a se alia împotriva cetățenilor, pe banii lor!

Fenomenul e prezent în toate județele României, iar contractele sunt încredințate direct entităților alese de primării sau de consiliile județene, fiind deci contracte cu dedicație.

Banii se scurg din bugetele locale sub paravanul unor motivații superficiale:

  • promovarea comunei/orașului/județului, ori promovarea unui eveniment din localitatea respectivă.
  • crearea de abonamente pentru mii de exemplare dintr-o publicație și apoi oferirea ziarelor către cetățeni, cu titlu gratuit.
  • achiziționarea de spațiu la televiziuni, posturi de radio, în ziare sau pe site-uri pentru transmiterea de mesaje care se pretind a fi de interes public. Sub această denumire – anunț de interes public – sunt plătite și felicitările transmise de politicieni în zile de sărbătoare. (De exemplu: la 8 Martie 2018, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a apărut pe prima pagină a ziarului „Graiul Maramureșului” cu mesajul său dedicat femeilor. La 20 februarie 2018, cu nici trei săptămâni înainte, publicația a primea 9.600 de lei de la Primăria Baia Mare pentru anunțuri de interes public).

În multe cazuri e vorba de sume derizorii (contracte de 500 sau 1.000 de lei), numai că înțelegerile se achită lunar, iar multe publicații iau această „taxă de protecție” de la majoritatea primăriilor din județ. La final de lună, când se trage linie, ziarul adună suficienți bani cât să supraviețuiască.


Sexy-edilul îndrăgit de presă

Luați la întrebări, primarii spun că presa le cere bani, iar ei – ce să facă? – taie prompt chitanța.

Brian Filimon este edilul liberal al comunei Măureni din județul Caraș-Severin, dar este cunoscut în presa locală drept cel mai sexy primar cărășean, grație unui articol publicat de site-ul „Reper 24“ la 8 martie 2018.

Brian Filimon nu mai reușește să scape de eticheta pusă de presa locală: „primarul sexy”. FOTO: captură Reper24.ro

Senzualitatea lui Filimon pare să se îmbine cu atuurile sale politice:

„Primarul jucător din Măureni, admirat mai ales pentru calitățile sale fizice, determinarea și talentul de care dă dovadă pe terenul de fotbal, dar mai cu seamă pentru modul în care își gospodărește localitățile din subordine, a pregătit o mică atenție pentru toate femeile care vor fi active în această zi specială”. 

O simplă căutare în SEAP arată că publicația care a lăudat sex-appeal-ul primarului din Măureni a avut, pe tot parcursul anului 2017, un contract de promovare de 500 de lei pe lună cu Primăria Măureni. Are contracte similare și cu alte primării din județ.

În contract scrie că Primăria Măureni a plătit bani pentru promovarea comunei, dar în realitate a fost promovat primarul.

Filimon recunoaște că dă bani presei, dar spune că ziariștii îl caută pe el, și nu invers:

Nu fac contracte de genul acesta doar pentru a scrie frumos de mine sau de comunitatea mea. Exclus. Însă dacă avem un eveniment – eu ştiu, un ansamblu de dansuri sau altceva – discutăm şi, dacă este un cost şi ne putem înţelege, cu mare drag! Chiar astăzi m-a sunat cineva de la presa locală să mă întrebe dacă mai am ce informaţii să-i dau şi i-am spus: «Cu mare drag!». Iar el mi-a spus: «De ce nu m-ai sunat ca să promovezi?»”.


„O televiziune… e nevoie de ea”

Primăria Târgu Mureș, condusă de Dorin Florea (PSD), a cheltuit, numai în ultimele trei luni, aproape 1,5 milioane de lei pentru publicitate la postul local Antena 1 Mureș.

L-am sunat pe primar ca să aflăm cum justifică această sumă, însă Florea s-a enervat și a aruncat pisica în curtea Consiliului Local.

„Nu eu am dat acei bani! Consiliul Local i-a dat! Învățați odată ce atribuții are primarul!”

Alții au recunoscut senin că au plătit din banii primăriei ca să apară la televizor.

Este cazul lui Ion Dimulescu, primarului comunei Mădulari (județul Vâlcea), pe care l-am sunat să îl întrebăm despre contractele sale cu televiziunea locală VTV, deținută de societatea „Vezi Televiziune SRL” care aparține omului de afaceri Bica Ilie Virgil. 

Recorder: Domnule Dimulescu, de ce are nevoie primăria Mădulari de aceste contracte de promovare?
Ion Dimulescu: Eu sunt primar de doi ani, am găsit contractele, nu ştiu cum a fost procedura. Eu doar ştiu ce fac ei.

Faceți un buget de promovare la nivelul primăriei? Cum procedați?
Da, alocă primăria o sumă de bani, dar… două-trei contracte, nu mai multe. Sau unul, depinde de primărie. Şi o televiziune… e nevoie de ea, că eu am plantaţie de meri, am multe! Promovez multe chestii, deci chiar promovez multe chestii.

Și plantația asta de pomi e a dumneavoastră sau a comunei?
A me…, a comunei. E ceva televiziune care lucrez cu ea. Nu ştiu, ascultaţi-mă! Eu pe plan punctual lucrez doar cu VTV-ul. Nu ştiu, nu cunosc, eu nu m-am uitat niciodată în stânga, în dreapta sau în curtea vecinului. Mai dă primarul un interviu ce face în comună, ce proiecte şi aşa mai departe, dar e o sumă modică, câteva sute de lei pe lună. Nu sunt sume, deci, ascultaţi-mă, că nu îmi permit să dau. Eu fac altceva cu banii. Deci, sunt sume foarte mici. E singura televiziune. Restul, nu avem nicio televiziune.

Și ziare, presupun…
Sunt două-trei ziare, vă daţi seama. Așa e peste tot…

O mostră de știre difuzată de VTV:

„O sărbătoare magică, proiectată de primarul Gabriel Dumănică”

Pe lângă contractele de promovare, primăriile din Ilfov folosesc o metodă în plus pentru a finanța publicațiile fidele. La începutul fiecărui an, edilii achiziționează mii de abonamente plătite din bani publici, cel mai mare beneficiar al acestei strategii fiind ziarul Jurnalul de Ilfov.

Conform datelor din SEAP, în perioada februarie-aprilie 2018, doar comuna Afumați a achitat 40.000 de lei către Prestige Events SRL, firma care editează ziarul, ca să primească 1.000 de ziare pe lună, timp de zece luni. Contractul prevede posibilitatea suplimentării acestui număr cu până la 1.800 de exemplare, în cazul în care comunei Afumați îi sunt dedicate articole exclusive. Achiziții similare au făcut și comunele Domnești, Mogoșoaia, Periș și Berceni.

Ziarele cumpărate, la grămadă, cu bani din buget sunt apoi distribuite gratuit către cetățeni. Primarii cumpără, deci, din banii cetățenilor articole elogioase pe care le oferă cu titlu gratuit către oamenii care, fără să știe, le-au plătit.

Din articolele publicate de Jurnalul de Ilfov răzbate o lume idilică în care plouă cu serbări şcolare, expoziții de mărțișoare, banchete organizate de primării, dar mai ales primari care sunt gata să se jertfească pentru binele comunității. Printre autorii acestor ode se regăsește Eugen Dichiseanu, fost ziarist la „Scînteia”, organul de presă al Partidului Comunist.

Câteva exemple:

  • o banală serbare de 1 Iunie la Afumați, care în mod normal nici nu și-ar fi găsit loc în paginile ziarelor, devine o sărbătoare magică proiectată de primarul Gabriel Dumănică să se deruleze, cu multă energie, în sistem prelungit. Și, adaugă autorul: Armonia e garantată!
  • un praznic de la “Zilele Comunei Clinceni” oglindește, în ochii autorului, măiestria autorităților locale: “Ca în fiecare an, oficialitățile administrației locale, condusă de primarul Adrian Budeanu, s-au ocupat cu brio de organizarea bunului mers al sărbătoririi.”. 
  • un concurs de poezii între școlari devine amfiteatrul unde marile valori ale spiritualității noastre sunt readuse din timpurile trecutului, pe scena contemporană a copilăriei”.
  • până și bilanțul polițiștilor ilfoveni strălucește în paginile Jurnalului de Ilfov: “lucrătorii operativi au obținut rezultate onorante”, iar asta pare să fie o surpriză, având în vedere complexitatea și marea varietate a misiunilor încredințate și îndeplinite“.

„Ei vin la mine. Ar veni în fiecare zi să facă”

Pentru un telespectator din zona Bucovinei, următoarea prezentare făcută în studioul de televiziune unui invitat nu dă în vreun fel de bănuit:

„Doamnelor şi domnilor, aşa cum v-am promis, ne vedem într-o altă emisiune cu alt invitat, evident, cu alte subiecte şi, mai ales, pe alte diagonale administrative şi geografice. În această seară am  bucuria să vi-l recomand pe primarul comunei Rădăşeni, domnul Perju Nicolae, care a venit la Columna Tv, dacă nu mă înşel, pentru prima dată. El este o personalitate foarte cunoscută şi nu cred că ar fi, din acest punct de vedere, întrebări şi enigme”.

Perju, mai-marele liberal al localității Rădășeni din județul Suceava, a plătit cu banii jos ca să fie chemat în emisiunea postului Bucovina TV, deținut de B.G. Media SRL.

Noi avem un contract cu Bucovina TV. Am făcut contract cu ei pentru publicitate, pentru fel de fel de acțiuni ale comunei…”

Și Perju susține că el este cel căutat de presă: „Televiziunile au venit fiecare. Care au solicitat și au fost interesate să facă, au venit. Până acum am avut Intermedia Suceava, a fost Suceava Life, Cronica de Fălticeni… La Bucovina TV, cel puțin, e primul interviu care l-am făcut. Eu nu îi caut pe acasă. Ei vin. Ar veni în fiecare zi să facă!”.

Pe SEAP, B.G. Media SRL figurează cu 100 de contracte încheiate cu autoritățile locale, dintre care unele de câteva sute de lei, iar altele – cum este contractul cu Perju – de 10.000 de lei pe an. Nu este precizat numărul aparițiilor televizate de care beneficiază Primăria Rădășeni pentru acești bani.

În acte, firma B.G. Media SRL îi aparține deputatului liberal de Suceava Bogdan Gheorghiu, care crede că este firesc ca televiziunile să bată la porțile primăriilor în căutare de contracte.

Deputatul liberal Bogdan Gheorghiu, un antreprenor ambițios pe bani publici. FOTO: Cdep.ro

De obicei, primăriile, când au evenimente, au nevoie de promovare. În general, în locurile unde sunt mai multe televiziuni este și o concurență, și atunci televiziunile, ca să își ia una alteia fața, merg ele în întâmpinarea nevoilor primăriei respective pentru a lua fața concurentului.”

Faptul că bătălia dintre televiziuni se dă pe banii contribuabililor nu-i pune liberalului nicio problemă:

Păi, stați un pic, dar când Guvernul își promovează pe televiziuni naționale diferite acțiuni sau când ministerele fac diferite campanii pe televiziuni naționale nu sunt tot bani publici? Ce se întâmplă între Guvern și televiziuni naționale, la același nivel se întâmplă între primării și televiziuni locale, adică tot bani publici sunt și acolo. Cred că lucrul ăsta se întâmplă oriunde. A-ți promova un eveniment este un lucru firesc. Nu cred că o primărie își dorește să organizeze un eveniment frumos și să nu aibă un grad de participare pe măsura așteptărilor pentru că nu l-a promovat suficient și primăria nu poate plăti decât pe bani publici, nu?”


De la primar la primar, o dedicație la radio

România pare să trăiască într-o campanie electorală permanentă, iar granițele dintre informație și reclamă plătită sunt din ce în ce mai șubrede.

S-a ajuns la situații în care primari sau parlamentari au devenit patroni de presă și încheie aceste contracte în familia politică din care fac parte.

Primarul comunei Prundeni, Ion Horăscu, este și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Împreună cu toată familia sa. FOTO: Facebook

Este cazul primarului social-democrat al comunei Prundeni din județul Vâlcea, Ion Horăscu. Patron al postului de radio Horion – inspirat de numele său – Horăscu face 2.500 de lei din fiecare ediție a emisiunii Orele primarului. 

Unul dintre edilii care a plătit ca să fie invitat la Orele primarului este și Marin Nițu, primarul comunei Teasc din județul Dolj.

Nițu a admis că a plătit 2.500 de lei pe bugetul primăriei ca să meargă la emisiunea radio, dar a susținut că nu și-a făcut reclamă.

„Eu reprezint localitatea, nu mă povestesc pe mine acolo. Spunem ce facem în comună, nu ce face primarul. Dacă aș povesti ce fac eu, personal, m-aş duce şi aş achita eu, probabil.”

Horăscu nu este singurul politician care și-a făcut propriul organ de presă. 

În județul Argeș, firma Absolut Top Media & More SRL deținută de Georgiana Drăghici, soția deputatului PSD Mircea Drăghici, a încasat la rândul ei mii de lei de la comunele din Argeș pe care le-a promovat la postul de televiziune Absolut Tv.

Se pare însă că rețeta a dat greș, pentru că, săptămâna trecută, Georgiana Drăghici a anunțat că televiziunea a încetat să mai transmită.


Jandarmul care și-a făcut televiziune pe YouTube 

Marian Pîrloagă este un cetățean din județul Călărași care a încasat, prin PFA, mii de lei de la autoritățile locale din județ. Un cont de Facebook asociat numelui său arată că bărbatul a lucrat ca intervention specialist la Jandarmeria Română și are un doctorat în inginerie electronică.

Mai nou, el are un canal de YouTube pe care postează diverse clipuri și, în paralel, semnează articole pe atitudineadincalarasi.ro. 

Într-un astfel de clip, Pîrloagă merge în comuna Borcea din județul Călărași unde îl găsește la muncă pe edilul liberal Aniel Nedelcu. Apoi descinde pe uliți și îi ia la întrebări pe  cetățeni:

„Spuneți-mi, vă rog: eu, de câte ori merg la primar la birou, nu îl găsesc la birou ca pe alți primari. Îl găsesc pe teren. Așa face primarul Nedelcu?” întreabă Pîrloagă.

„Sigur, sigur”răspund bărbații încolțiți.

„L-ați recomanda tuturor cetățenilor ca să îl voteze în continuare”.

„Sigur…”

„Și-a propus multe lucruri și în viitorul mandat. Foarte multe le-a terminat în aceste două mandate și suntem către sfârșitul lu’ al doilea mandat. Spunea că mai are mult de muncă și vrea să facă lucruri bune. Bine, vă mulțumesc pentru interviu!”, încheie Pîrloagă monologul.


„Mai băgăm un ban de benzină și achităm un abonament la telefon…”

Ce spun jurnaliștii despre aceste contracte și cum justifică banii încasați de la autoritățile locale?

Pe scurt: au nevoie de bani, fiindcă altminteri nu ar putea supraviețui. În ultimul deceniu, odată cu expansiunea internetului, cetățenii s-au obișnuit cu ideea că nu trebuie să plătească pentru informațiile din presă, întrucât în online totul este la liber. Publicațiile nu supraviețuiesc însă din gratuitatea pe care o oferă. Rămași fără surse de venit, ziariștii din redacțiile locale au plecat capul în fața primarilor și au înlocuit jurnalismul cu un servilism cuminte, care le asigură însă un salariu constant.

Proprietar al SC Vâlcea Week SRL, care deține site-ul ramnicuvalceaweek.ro, Liviu Popescu spune că revista sa este una de promovare turistică și, din acest motiv, a încheiat zeci de contracte cu autoritățile locale din județ.

Din discuția noastră au reieșit câteva idei relevante pentru modul în care își gândește afacerea:

  • Comunicatele de presă e normal să coste. Nu suntem nici TVR, nici Radio România, nici Agerpres ca să le publicăm gratis prostiile lor.
  • Se fac niște clauze: „Domnule, una e comunicat de presă și alta e anchetă! Dacă nu îmi convine tâmpenia, se reziliază. Încheiem contractul”. Dar, bine, eu conduc o revistă care merge pe promovare turistică. Adică, Râmnicu Vâlcea Week e o revistă de promovare mai mult a obiectivelor, legendelor, patrimoniului și așa mai departe.
  • Sunt sume mici. Este vorba despre sume modice, de bun simț, care apar o dată la o lună-două. „Părintele informaticii din România este născut într-o comună din Vâlcea”, ăsta este tipul de subiecte pe care îl abordez. Adică nu e o revistă să abordeze subiecte politice, să fim partizani de o parte sau de alta. 

Uneori, revista lui Liviu Popescu se mai aruncă, însă, și la subiecte politice, după cum se poate vedea aici.


Banii și obediența

Asociația Jurnaliștilor din Buzău a încheiat, la rândul său, 60 de contracte publicate în SEAP cu autorități locale din județ pentru promovarea primăriilor pe site-ul stiridebuzau.ro.

Președintele Asociației, Florin Mitu, spune că astfel a construit ceva frumos în cei șapte ani de când există această entitate. În 2016, Asociația a cerut chiar o sponsorizare de la Consiliul Județean pentru o tabără de vară adresată jurnaliștilor aspiranți, iar CJ Buzău a acceptat. Astfel, viitorii jurnaliști au fost școliți cu binecuvântarea liderilor locali.

L-am sunat ca să aflăm mai multe despre aceste contracte încheiate cu asociația pe care o conduce, dar Mitu a refuzat inițial să vorbească. De fapt, a avut o izbucnire nervoasă:

„Dumneavoastră sunteți neica nimeni de la Recorder?! Eu nu am auzit de publicația asta! Și cu ce tupeu mă sunați pe mine să mă întrebați – ce să mă întrebați? Domnișoară, eu nu vorbesc cu neica nimeni!”.

După câteva minute și o căutare pe Google, Mitu a revenit:

„Haideți că am vorbit cu dumneavoastră mai devreme și îmi cer scuze pentru tonul pe care l-am avut. M-am documentat și eu, am văzut ce faceți. E un lucru extraordinar. Același lucru îl facem și noi, dar avem mai multă experiență”.

Florin Mitu ne-a explicat apoi care e traseul banilor pe care îi încasează de la autorități și a susținut că aceste plăți nu-i afectează în niciun fel spiritul critic: „Sunt oameni primesc bani de ani de zile, anumite contracte… Și, la un moment dat, am fost și noi primiți pentru o sumă modică, dar din care ne achităm chirie, curent, internet și mai băgăm un ban de benzină și achităm un abonament la telefon. Pot să zic că e lăudabil ce fac autoritățile din Buzău. Măcar așa, o formă minimă de sprijin – te sprijină cu un contract, publici niște hotărâri, faci niște reportaje și atâta tot. Dar asta nu implică obediență. Sub nicio formă nu implică obediență”.


VEDEȚI ȘI UN REPORTAJ ÎN CARE JURNALIȘTILOR RECORDER LI SE PROPUNE SĂ LI SE TAIE CHITANȚĂ PENTRU UN MATERIAL DE PRESĂ. ÎN ROLUL PRINCIPAL, IULIAN IACOMI, PRIMARUL ORAȘULUI LEHLIU GARĂ. 

Experimentul Lehliu

Comentarii