Radiografia unei escrocherii: bolnavii inventați de tuberculoză

  • Statul român a plătit, ani la rând, concedii medicale unor persoane care au pretins că suferă de tuberculoză deși aveau diagnostice falsificate și nu figurau în sistemul informatic prin care statul monitorizează toți pacienții cu această afecțiune. Frauda putea fi descoperită cu un singur click dacă instituțiile statului ar fi comunicat între ele, însă Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu are acces în registrele cu bolnavi de tuberculoză administrate de Ministerul Sănătății.
  • În cele mai flagrante cazuri, suspiciunile conduc către angajați din interiorul sistemului, care cunoșteau vulnerabilitățile și despre care există indicii că au pus pe picioare adevărate scheme de fraudare a banilor publici prin concedii medicale fictive.
  • Inspectorii antifraudă ai CNAS au descoperit că rețeaua era formată din mai multe firme deținute în acte de părinții unor foști și actuali angajați din Casa de Asigurări de Sănătate Neamț. Aceste firme își băgau toți angajații în concedii medicale pe tuberculoză și decontau de la stat sume considerabile de bani. Parafa de pe actele medicale era falsificată, iar angajații declarați bolnavi nu figurau în registrul informatic al bolnavilor de TBC.
  • Fraudele s-au concentrat pe diagnostice false de tuberculoză deoarece e una dintre puținele afecțiuni pentru care statul decontează o sumă egală cu salariul brut (minus contribuția la pensie), pe o perioadă lungă și fără un stagiu minim de cotizare la bugetul de asigurări de sănătate. Un bolnav cu TBC poate primi, practic, mai mulți bani fiind în concediu medical, decât dacă ar merge, zi de zi, la serviciu și ar încasa salariul net.
  • Pe lângă cazul rețelei de la Neamț, au fost descoperite și alte nereguli privind concediile medicale acordate pentru tuberculoză, în unele situații fiind vorba de medici suspectați că aprobă concedii fictive și de funcționari publici care și-au dorit să nu mai dea cu lunile pe la serviciu și să fie plătiți regește din banii statului. Între ei, un personaj foarte influent din județul Olt.
  • Reporterii Recorder au mersul pe firul informațiilor și, dincolo de neregulile grave, au descoperit o atmosferă generală de lehamite și de nepăsare în care toți cei implicați par convinși că statul poate fi păcălit la nesfârșit fără a fi capabil să tragă pe cineva la răspundere. Deși a ajuns pe masa procurorilor de la DIICOT Neamț încă de la finalul anului trecut, cazul rețelei de fraudare prin concedii medicale fictive este încă la faza de anchetă in rem, adică nu au fost formulate acuzații împotriva unor persoane.
Lipsa digitalizării din structurile publice într-o singură imagine: două instituții cu activități interconectate, dar cu baze de date care nu sunt corelate între ele

Concedii suspecte, aprobate cu ochii închiși

Să începem cu cel mai concludent exemplu. E primăvara lui 2017 și la Casa de Asigurări de Sănătate Harghita sosesc documentele unor noi bolnavi de tuberculoză. Două firme, care au aceiași angajați, solicită separat decontarea de concedii medicale pe numele tuturor salariaților lor. Fiecare dintre acești bolnavi are salariul mare, foarte aproape de plafonul maxim care poate fi decontat pentru tuberculoză: circa 20.000 de lei pe lună.

Cele două firme angajatoare care au depus documentele pentru noul lot de bolnavi aveau sediile la aceeași adresă și numărul lor de angajați era egal cu al celor pentru care solicitau decontarea de concedii medicale. Practic, toți angajații acestor firme s-ar fi îmbolnăvit brusc de TBC și au cerut concedii medicale, pe care apoi le-au prelungit, lună de lună.

Dacă toate aceste informații vă ridică un semn de întrebare, probabil că nu lucrați la Casa de Asigurări de Sănătate Harghita. Timp de peste trei ani, angajații acestei instituții au avizat documentele depuse de cele două firme fără nicio urmă de suspiciune, aprobând decontarea concediilor medicale.

Nimeni nu s-a întrebat dacă între cele două societăți comerciale există vreo legătură, nimeni nu s-a mirat că toți angajații acestora au salarii egale cu plafonul maxim decontat pe tuberculoză și nimeni n-a fost surprins că s-au îmbolnăvit toți odată, imediat după angajare. Asta în ciuda faptului că Harghita este județul cu una dintre cele mai mici incidențe de tuberculoză din țară, cu doar 50 de cazuri înregistrate anual.

Dacă cineva ar fi ridicat o sprânceană și dacă instituțiile statului ar fi comunicat între ele, de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita ar fi trebuit să plece două întrebări către Direcția de Sănătate Publică din același județ: dacă firmele respective au declarat la DSP existența unui focar de tuberculoză, așa cum prevede legea, și dacă angajații lor intrați în concedii medicale figurează în registrul informatic al programului național de tuberculoză. Desigur, această ultimă întrebare n-are avea niciun rost într-o țară cu instituții digitalizate, dar să rămânem totuși în România.

De la CAS n-a plecat nicio întrebare către DSP, așa că statul român a decontat conștiincios concediile medicale înregistrate de cele două firme cu sediul la aceeași adresă. Și poate că le-ar fi decontat în continuare dacă cineva din exterior, probabil exasperat de pasivitatea statului, n-ar fi făcut o sesizare la sediul central al CNAS.

Această sesizare a fost înregistrată pe 21.05.2020 și, în urma ei, Direcția Generală Control și Antifraudă din cadrul CNAS a demarat o anchetă și a verificat toate concediile medicale date pentru tuberculoză în ultimii ani, la nivel național. Astfel au ieșit la lumină peste 300 de concedii medicale cu diagnostic de tuberculoză acordate în toată țara, în perioada 2017-2020, fără respectarea prevederilor legale. Prejudiciul total a depășit patru milioane de lei, iar județele cu cele mai multe cazuri suspecte sunt Iași, Harghita, Neamț și Olt.

Cine se afla în spatele firmelor care decontau concedii fictive?

Cea mai șocantă parte a acestui fenomen de fraudare a banilor publici prin concedii medicale fictive este incapacitatea statului român de a sesiza neregulile care se petrec în propria ogradă.

Informațiile obținute de Recorder arată că, pentru județul Harghita, concediile acordate în mod ilegal au fost decontate de două firme înregistrate la aceeași adresă, într-un apartament din orașul Bălan. E vorba despre cele două firme invocate mai sus, care își declarau toți angajații bolnavi de tuberculoză și decontau concedii medicale la plafonul maxim permis de lege.

Aceste firme, care în acte se ocupau cu activități de comerț în orașul Bălan, se numeau Simi-Ana Med-Tex SRL și Marcopont Prest SRL și – potrivit datelor de la Registrul Comerțului – erau deținute de două cupluri de pensionari care locuiau în Piatra Neamț.

Aceiași pensionari care dețineau firma Simi-Ana Med-Tex SRL patronau alte două firme din satul Hălăucești, județul Iași, care aveau aceiași angajați ca firmele din Bălan. Angajați pentru care și aceste societăți comerciale au cerut, la rândul lor, decontarea de concedii medicale pentru tuberculoză, de data asta de la Casa de Asigurări de Sănătate Iași. Practic, fiecare angajat al acestor firme lua concediu medical pentru tuberculoză de patru ori, decontat de fiecare dintre cei patru angajatori ai săi. Așa a reușit rețeaua de firme din Neamț-Iași-Harghita să deconteze peste trei milioane de lei, între 2017 și 2020.

În această perioadă, angajații acestor patru firme nu au figurat în sistemul informatic care ține evidența pacienților cu tuberculoză din toată țara, iar parafa medicului din actele lor medicale era falsă.

Toate cele patru firme implicate în această poveste au fost închise în iulie 2020, iar lichidarea lor precipitată s-a suprapus cu o descindere în județul Neamț a unei echipe de inspectori antifraudă de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Am încercat să aflăm cum au reușit niște pensionari să pună la cale o schemă atât de complexă. Am vrut să le cerem explicații cu privire la suspiciunile de fraudă care planează asupra lor, dar am ajuns la copiii acestora, ambii angajați în instituții publice.

Pe numărul de contact înregistrat la Registrul Comerțului pentru Marcopont Prest SRL ne-a răspuns direct Nicoleta Stan, fiica patronilor pensionari și angajată la Casa de Asigurări de Sănătate Neamț. Până de curând, Nicoleta Stan a fost chiar șefa Serviciul Evidență Asigurați, Carduri și Concedii Medicale, adică exact departamentul unde sunt aprobate concediile pe motiv de boală.

Deși numărul său de telefon apare în dosarul firmei și deși activitatea acesteia interfera flagrant cu domeniul său de activitate, Nicoleta Stan ne-a spus că nu are nicio legătură cu decontarea concediilor fictive de către firma părinților săi: „Din câte știu eu, sunt câteva zeci de firme și persoane care fac obiectul acestor suspiciuni, dar văd că dumneavoastră vă rezumați doar la mine, personal. Eu nu sunt administratorul firmei”. Am întrebat-o pe Nicoleta Stan cum se face, totuși, că a răspuns la numărul de contact al firmei implicate în rețea și a răspuns că a preluat numărul de telefon al tatălui său.

În cazul altor două firme din rețeaua care acționa în Harghita și Iași am ajuns la Florin Neculăeș, fiul celorlalți doi pensionari asociați. Neculăeș este fost angajat al Casei de Asigurări de Sănătate Neamț și în prezent consilier la ANAF – sucursala Neamț. În 2017, a candidat la șefia CAS Neamț, dar s-a retras din concurs în ultimul moment. În 2018, după moartea mamei sale, a devenit și el asociat în două dintre firmele care ar fi decontat concedii fictive.

Neculăeș a negat inițial că firmele în care a fost asociat ar fi fost implicate într-o anchetă a CNAS despre concedii medicale, după care a admis returnarea unor sume de bani invocând niște presupuse erori: „Nu știu nimic de decontarea unor concedii fictive. Spuneți că s-au returnat niște bani? Ah, da, da. S-au făcut niște erori, niște rectificări. Și știu că s-au plătit, nu numai la Casa Harghita, și la Casa Iași. Trebuie să mă consult cu contabila ca să vă spun sumele exacte”.

Neculăeș ne-a mai declarat că tatăl său și tatăl fostei sale colege, Nicoleta Stan, sunt buni prieteni și fac afaceri împreună, acesta fiind motivul pentru care au avut firme înregistrate la aceeași adresă din județul Harghita. Părinții celor doi funcționari nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.

DIICOT face anchetă, dar n-a identificat niciun nume

Am solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să ne pună la dispoziție rezultatele acțiunilor de control, iar răspunsul primit confirmă modul de operare al rețelei care acționa în Iași, Neamț și Harghita. CNAS a refuzat, însă, să facă vreun comentariu în legătură cu numele funcționarilor suspectați de implicarea în această schemă de fraudare, motivând că a depus o sesizare la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care se ocupă mai departe de anchetă.

Cazul a ajuns la DIICOT Neamț, care ne-a confirmat începerea urmăririi penale cu privire la constituirea unui grup infracţional organizat, înșelăciune, fals intelectual și fals în înscrisuri oficiale. Răspunsul procurorilor precizează că există „date despre fraudarea fondurilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin eliberarea, fără drept, a unor certificate de concedii medicale”. Însă deși sesizarea CNAS a fost făcută la finalul anului trecut și, conform surselor Recorder, conține dovezi zdrobitoare privind implicarea unor funcționari publici, ancheta procurorilor se află încă în stadiu in rem, adică nu au fost formulate acuzații împotriva unor persoane.

Florin Neculăeș, unul dintre funcționarii asupra căruia planează suspiciuni, ne-a spus, cât se poate de relaxat, că nu știe nimic de existența unei anchete DIICOT, nici el și nici tatăl său nefiind audiați până în prezent. Neculăeș lucrează în continuare la ANAF, iar Nicoleta Stan este în continuare angajată la Casa de Asigurări de Sănătate Neamț.

“Falsuri grosolane”

Procurorii DIICOT n-au audiat nici măcar medicul a cărui ștampilă a fost falsificată de firmele care decontau concedii fictive. Este vorba de pneumologul Silvia Roșescu, al cărei nume apare pe documentele medicale. Am găsit-o noi și i-am luat o declarație. „S-a folosit altă parafă cu numele meu, un fals grosolan”, ne-a spus Roșescu. „Mă mir că nu s-a sesizat nimeni vreme de atâția ani. Cei care au beneficiat de concedii false nu au fost pacienții mei și nu figurau în sistemul informatic”.

Pe concediile fictive apare și ștampila unei unități medicale private – Clinica Antares, din Piatra Neamț. „A fost un fals ordinar, ștampila era falsificată. Noi nu avem contract cu casa de asigurări pentru pneumologie, deci nu avem dreptul să eliberăm certificate de concedii medicale”, ne-a declarat patronul clinicii, medicul Dorel Cosma.

O serie de falsuri pe care procurorii DIICOT nu au niciun elan să le ancheteze și țin dosarul in rem de peste o jumătate de an. Asta după ce Casei Naționale de Asigurări de Sănătate i-au trebuit trei ani ca să-și dea seama că e fraudată în mod grosolan prin decontarea de concedii fictive.

Am vrut să aflăm și poziția caselor de asigurări județene care au decontat concedii pe tuberculoză în ciuda numeroaselor semne de întrebare vizibile în documente. „Noi trebuie să verificăm dacă certificatul medical și toate documentele depuse de firme sunt în regulă. Dacă sunt O.K., adică au semnături, parafă, medic, noi decontăm contravaloarea plăților. Atât. Nu comentăm decizia medicului. Dacă o persoană a fost sau nu bolnavă, asta nu e de competența noastră să controlăm înainte să decontăm”, ne-a spus Duda Tihamer, șeful CAS Harghita.

Radu Țibichi, șeful Casei de Asigurări de Sănătate Iași și fost președinte al CNAS, a dat vina pe subdimensionarea departamentelor care verifică documentele – 3 persoane la 2.000 de cereri – , dar și pe cea a structurilor de control: „La Departamentul Control avem opt persoane, care fac peste 300 de controale tematice pe an, plus operativele. Gradul de încărcare e foarte mare. Ei verifică 1.200 de furnizori în contract, plus câteva mii de angajatori care decontează concedii medicale. Volumul este imens”.

La nivel național, sunt doar 209 persoane angajate în structurile de control ale tuturor caselor de asigurări, potrivit datelor trimise Recorder de CNAS.

Curiosul caz al bugetarului Veronel Bolborea

Numărul redus al angajaților din structurile de control n-ar mai fi o problemă atât de mare dacă aceștia ar avea acces rapid la toate informațiile necesare. După descoperirea rețelei care acționa în Iași, Neamț și Harghita, CNAS a început să ceară date din sistemul informatic care ține evidența bolnavilor de tuberculoză și să verifice dacă angajații pentru care se solicită decontări figurează în acest program.

După o astfel de verificare, Casa de Asigurări de Sănătate Olt a descoperit că, în ultimii trei ani, au fost acordate 39 de certificate medicale suspecte a fi ilegale, de care ar fi beneficiat zece persoane. „Persoanele beneficiare nu erau înscrise în programul național de tuberculoză și nici nu figurau cu medicaţia specifică acestei boli”, ne-a transmis instituția într-un răspuns oficial. CAS Olt a mai precizat că din cele zece persoane care ar fi beneficiat de concedii fictive, șapte erau angajați în instituțiile statului.

Printre cei suspectați că și-au băgat un medical prelungit, deși n-ar fi avut dreptul, se află un personaj influent din județul Olt: Veronel Bolborea, șeful Direcției Sanitar Veterinare (DSV) Olt și nepotul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. La începutul anului trecut, Bolborea a fost în centrul unui scandal după ce și-a acordat singur un spor de 50% din salariu pentru condiții deosebite de muncă.

Tot în cursul anului trecut, șeful DSV Olt a intrat în concediu medical, iar instituția a solicitat decontarea integrală a salariului brut (minus contribuția la pensie). Bolborea a stat acasă o lună și a primit 15.000 de lei.

Decontarea concediului său a coincis cu controlul cerut de CNAS tuturor caselor de sănătate județene, așa că inspectorii CAS Olt au verificat dacă funcționarul fusese înregistrat în programul de monitorizare a bolii pe care o invocase. Nu i-au găsit numele în program și nu l-au găsit „cu medicație pe perioada de valabilitate a certificatelor și nici în alte perioade sau cu alte servicii medicale din care să rezulte invaliditatea capacității de muncă”.

În urma acestor concluzii, CAS Olt a comunicat către DSV Olt că nu va deconta banii aferenți concediului medical solicitat de Veronel Bolborea. Cum Bolborea este chiar șeful instituției rămase cu buza umflată, s-a înfuriat și a decis ca biroul juridic al DSV Olt să dea în judecată Casa de Asigurări de Sănătate care a refuzat să-i deconteze concediul.

În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Olt și obținut de Recorder, Casa de Asigurări de Sănătate se apără scriind negru pe alb: „Nu se confirmă niciun diagnostic care să justifice acordarea unui concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă a acestui asigurat”.

Bolborea nu pare afectat de acuzația conform căreia și-ar fi inventat o boală ca să stea în concediu medical. „N-am ce să comentez. Dacă e un proces pe rol, să lăsăm instanța să se pronunțe”, a fost singura declarație pe care ne-a oferit-o. Nici jurista DSV Olt n-a dorit să facă vreun comentariu.

Implicarea medicilor, greu de pedepsit

Cazul lui Veronel Bolborea nu este ultimul din acest lung șir de suspiciuni și nereguli pe care, după ce le descoperă cu greu, statul român pare că nu vrea sau nu reușește să le pedepsească. O altă piesă din acest puzzle al neputinței sunt medicii pe care Casa de Asigurări îi suspectează că au acordat concedii medicale fictive, în special pentru tuberculoză.

În urma controlului de anul trecut, CNAS a găsit nereguli în documentele eliberate de 28 medici pneumologi pentru concedii medicale pe tuberculoză. O parte dintre acestea ar putea fi considerate erori de înregistrare în sistemul electronic de asigurări, dar altele sunt derapaje flagrante.

Cele mai dure acuzații se îndreaptă asupra medicului Mihaela Samoilă, de la Dispensarul Scornicești, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina. Ea și-a pus parafa și pe documentele medicale ale lui Veronel Bolborea. Confruntată de CAS Olt, medicul Mihaela Samoilă și-a recunoscut vina și a plătit o amendă de 10.000 de lei.

Întrebată de Recorder cum își explică absența din registrul informatic a mai multor pacienți cărora le-a eliberat concedii medicale prelungite, Mihaela Samoilă s-a eschivat: „Problema a fost că nu i-am băgat pe toți în registrul unic pentru că sunt foarte neserioși. Dacă ei fac abandon, automat te încarci cu ei, și atunci îi lași o lună-două în supraveghere și apoi îi bagi. Eu nu mă încarc cu oameni neserioși, care să nu vină la tratament”.

Afirmațiile ei sunt însă contrazise de oficialii casei de sănătate. „Echipa de control a CAS Olt s-a deplasat la cabinetul medical în vederea verificării documentelor medicale chiar dacă pacientul nu figura înscris în program. Medicul nu a prezentat niciun document. Afirmațiile doamnei doctor nu s-au susținut cu documente medicale”, ne-a spus juristul CAS Olt, Dragoș Ostroveanu.

Casa de sănătate a sesizat Colegiul Medicilor Olt cu privire la neregulile găsite în modul în care medicul Samoilă acorda concediile medicale. A trecut mai mult de o jumătate de an, dar sesizarea n-a fost soluționată. Șeful Colegiul Medicilor Olt, doctorul Marinache Costache, a refuzat să spună care este stadiul anchetei interne: „Aceste date nu sunt publice”.

Și Casa de Asigurări de Sănătate Iași a identificat nereguli în acordarea unor concedii medicale pe tuberculoză, cel vizat fiind pneumologul Constantin Sandu, de la Spitalul Militar din Iași. Contactat de Recorder, Sandu a spus că aceste acuzații sunt „niște prostii”. „Cine îmi confirmă sau îmi infirmă mie diagnosticul? Să văd și eu! La CAS Iași este un cuib de viespi”, a adăugat medicul.

Și în cazul său a fost sesizat Colegiul Medicilor, filiala Iași, dar nici aici sesizarea n-a fost soluționată. „Există o reclamație la noi pe numele lui. Este încă în analiză”, ne-a spus dr. Liviu Oprea, șeful Colegiului Medicilor Iași.

Întrebările transmise de Recorder tuturor filialelor județene ale Colegiului Medicilor despre anchetele comisiilor de disciplină pe tema concediilor fictive pentru tuberculoză acordate de medici pneumologi din România s-au soldat, majoritatea, cu același răspuns: „Nu sunt date publice”.

Astfel, nicio instituție sau for din România nu pare să se grăbească să cerceteze și să sancționeze astfel de fraude, care aduc atingere actului medical, sistemului de asigurări și adevăraților bolnavi de tuberculoză.


În procesul de documentare am folosit informații de pe platforma termene.ro

Cele mai recente

Clanul Marelui Alb

Biserica Ortodoxă este una dintre cele mai puternice și mai influente organizații din România. O instituție care, în contrast cu misiunea sa spirituală, și-a construit un adevărat imperiu financiar ale