Românii și fața întunecată a soarelui

1518
9 din 10 români nu merg la medicul dermatolog să-și verifice evoluția alunițelor de pe corp. Din cauza condițiilor de mediu și a lipsei de informare, incidența cancerului de piele este în continuă creștere. FOTO: Unsplash.com

Recorder continuă campania „Informează-te sănătos“ cu o temă considerată, de cele mai multe ori, un moft sau un obicei valabil doar în concedii: nevoia de protecția împotriva razelor ultraviolete.


  • Cancerul de piele este cel mai frecvent tip de cancer din lume. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, o treime din cancerele diagnosticate pe glob reprezintă forme ale cancerului de piele. Cauza principală a acestei afecțiuni este expunerea îndelungată la soare.

  • Medicii spun că România se confruntă cu tot mai multe cazuri de melanom, iar Societatea Națională de Dermatologie face demersuri pentru a introduce afecțiunile cauzate de soare în categoria bolilor profesionale. Acest lucru i-ar obliga pe angajatori să le asigure creme de protecție angajaților care lucrează în aer liber și sunt expuși la raze ultraviolete.

  • O piele bronzată nu înseamnă o piele sănătoasă. Ceea ce noi numim „bronz” este doar modalitatea prin care pielea se străduiește să vindece arsurile provocate de razele ultraviolete.

  • Cancerul de piele poate avea mai multe forme, cele mai frecvente fiind carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular. Acestea au și cea mai bună rată de supraviețuire, pentru că nu metastazează. Melanomul este cel mai agresiv și singurul cancer de piele care poate provoca moartea.

  • Arsurile solare ale pielii se acumulează. Persoanele care au parte de arsuri solare, chiar și o dată la doi ani, își triplează riscul de a face melanom. Persoanele cu tenul foarte deschis la culoare, care se ard la fiecare expunere la soare, sunt mai predispuse la afecțiuni grave ale pielii.

Pentru cei mai mulți dintre noi, crema de protecție solară este un accesoriu cumpărat înainte de vacanța de vară și purtat alături de șlapi și de prosop în geanta de plajă. Dermatologii spun, însă, că pielea are nevoie de protecție în orice moment în care ne expunem la soare, indiferent dacă stăm la plajă sau avem o slujbă în aer liber, indiferent dacă e vară sau iarnă. Soarele e tot acolo.

Razele ultraviolete sunt prima cauza a cancerului de piele și sute de români mor, anual, din cauza acestei afecțiuni depistate prea târziu. Alte câteva mii rămân cu cicatrici de la leziuni canceroase care au fost operate.

Prevenția este cel mai eficient mod de luptă împotriva cancerului de piele, iar depistarea este neinvazivă și nu necesită analize complicate. E nevoie de un control regulat al pielii. Orice aluniță cu o formă diferită de celelalte, care iese în evidență la o primă privire, are neapărat nevoie de controlul unui specialist.

Mitul 1: „Bunicii noștri nu foloseau cremă de protecție și nu aveau probleme”

Este preconcepția cu care se luptă cei mai mulți medici dermatologi. Ei încearcă să-i convingă pe oamenii care stau mai mult de 30 de minute în soare să folosească loțiunile de protecție zilnic, ca pe o rutină. Medicul dermatolog și secretarul general al Societății Române de Dermatologie, Alin Nicolescu (foto), ne-a explicat cum, față de acum două sau trei decenii, soarele nu mai arde în funcție de luna calendaristică. „Ieșeai din iarnă, era trecerea aceea gradată, cu expunerea la soare progresivă. Astăzi, ați văzut, avem în aceeași săptămână două anotimpuri. Este o trecere bruscă, un șoc, pe care pielea nu îl poate absorbi, pentru că nu e pregătită. Astfel, sigur că acum există riscul mai mare de a apărea un cancer”.

Poluarea și subțierea stratului de ozon ne aduc radiații ultraviolete din ce în ce mai violente. Toate acestea contribuie la creșterea, de la an la an, a numărului bolnavilor de cancer de piele. Astăzi, statisticile spun că România are de patru ori mai mulți bolnavi de cancer de melanom decât în 1998.

Mitul 2: „Crema de protecție este doar pentru plajă”

„Sunt destui care spun: «De ce trebuie să-mi dau eu cu cremă de protecție? Până la urmă, merg puțin pe stradă.» Lumea confundă expunerea la soare cu statul la plajă. Agresiunea solară e prezentă tot timpul. În momentul în care ieșim din casă, stăm la geam când e soare sau stăm sub umbrelă, suntem agresați de razele ultraviolete. Tot timpul trebuie să ne protejăm”, afirmă Alin Nicolescu.

Pentru cei pe care meseria îi obligă să stea afară, în bătaia soarelui, nevoia cremei de protecție e și mai mare. Societatea Națională de Dermatologie face demersuri pentru a introduce afecțiunile cauzate de soare în categoria bolilor profesionale. „Dacă vom reuși să încadrăm aceste afecțiuni în categoria bolilor profesionale, atunci sigur că, printr-o legislație, ar putea apărea și obligația ca angajatorii să ofere gratuit creme de protecție solară. Așa cum este normal să-i asiguri unui sudor ochelarii, ca să nu aibă probleme cu ochii, așa ar fi normal să-i asiguri și muncitorului de la drumuri și poduri, celor care lucrează pe câmp sau în construcții o soluție de protecție pentru piele. Dar, cât timp nu există o legislație, este greu…”

Mitul 3: „Dacă ai o aluniță care a crescut, nu trebuie să o deranjezi”

Cancerul de piele nu apare peste noapte. În general, o aluniță normală are un pigment în degrade, mai deschis către periferie, și o formă regulată, care nu se modifică. Un semnal de alarmă apare când observăm alunițe noi sau care se transformă. Care își schimbă culoarea, devin asimetrice sau sângerează. Se înnegresc pe margine și capătă o culoare argintie în centru. Acestea sunt cele care pot avea probleme și au nevoie urgentă să fie văzute de un specialist.

„Pacienții din România își iau informațiile de pe unde apucă, de la rude, de pe internet, din articole care de multe ori nu sunt realizate de specialiști. Și atunci când ajung la doctor, nu mai au încredere, spun că știu ei mai bine. E grav! Informațiile trebuie primite doar de la medici”, spune Alin Nicolescu.

Vorbele de la bunici se rostogolesc ca un bulgăre de zăpada care devine din ce în ce mai greu de distrus sau de oprit. Oamenii care observă cum anumite alunițe își modifică dimensiunea, culoarea sau au o formă neregulată, preferă să o acopere cu un plasture pentru pentru a nu o traumatiza. Este acea credință populară care spune că nu trebuie să te atingi de o aluniță care iese în evidență, pentru că poți face cancer. Acum, pe rafturile tuturor farmaciilor găsești diverse produse care să înghețe sau să ardă alunițele.

Doctorul dermatolog Diana Plăcintescu (foto) spune că acesta e cel mai greșit comportament: „Dacă o aluniță arată cu mult diferit față de celelalte, ea trebuie controlată de urgență de un medic. Pentru că, în cazul în care devine malignă, trebuie operată, trebuie scoasă. Se păstrează o mică margine de siguranță, pentru a nu intra în structura ei și este operată. Ca atunci când scoți o plantă din pământ. Eu și colegii mei am încercat să găsim o explicație pentru acest mit și ne-am dat seama că multă vreme nu s-a știut cum se operează corect o aluniță. Pentru că, într-adevăr, dacă ea nu este înlăturată corect, poți contribui la înmulțirea celulelor maligne. Singura bază reală este că e important cum umbli la ea. Poate de acolo a pornit mitul”.

Pentru mulți români, crema de protecție solară este doar un moft al celor sensibili. Lipsa de informare și schimbarea condițiilor de mediu fac ca numărul pacienților cu cancer de piele să fie în continuă creștere. FOTO: Andreea Alexandru / Mediafax

Mitul 4: „Dacă îmi dau cu cremă de protecție, nu mă mai bronzez”

Crema de protecție nu apără pielea 100%. Astfel, chiar și folosind-o, se păstrează nevoia de a evita orele la care soarele este cel mai nociv – între 11.00 și 17.00. Însă, cel care își aplică loțiunea de protecție solară ca la carte: cu 30 de minute înainte să plece din casă și o reaplică o dată la trei ore, tot se va bronza. „Absorbția razelor solare se face selectiv, mai lent, gradat, pentru că, de fapt, noi avem nevoie și de soare. Pentru vitamina D și pentru a evita alte afecțiuni. Fără cremă, pielea se colorează mai repede, dar plătim. Se distrug fibrele elastice ale pielii, apar ridurile, pielea îmbătrânește. Și, în cel mai rău caz, apare cancerul”, spune Alin Nicolescu.

Mitul 5: „Solarul nu-mi face niciun rău”

Bronzul intens nu înseamnă sănătate sau frumusețe. Bronzul intens înseamnă o piele agresată, care se chinuie să se refacă.

Statisticile realizate de Fundația Cancerului de Piele din SUA arată ca persoanele care se bronzează regulat la solar, înainte de 35 de ani, își cresc riscul de a dezvolta melanom cu 75%. Aceste riscuri se amplifică odată cu fiecare sesiune de bronz artificial. În California și în Marea Britanie, solarul este interzis minorilor, iar Brazilia și Australia a fost interzis total. Australia este țara cu cea mai mare incidență a melanomului. Și saloanele de bronzare artificială din România sunt obligate să refuze tinerii sub 18 ani. În realitate, însă, această obligație rămâne doar în teorie. Am contactat câteva saloane de bronzare pentru programări, precizând „nu am încă 18 ani”, și n-am primit niciun refuz.


ASOCIAȚIA CARE SALVEAZĂ VIEȚI PRIN EDUCAȚIE

Acum patru ani, sora biologului Violeta Astratinei (foto) murea de melanom. Între diagnostic și final au trecut doi ani. Au fost doi ani de luptă cu lipsa informațiilor corecte și a tratamentului care să dea măcar puțină speranță. „Mi-am dat seama că zbaterea noastră între medici și tratamente care nu dădeau roade n-a fost un caz singular. Și că oameni mor acum, în momentul ăsta, din cauza melanomului. O boală despre care nu au informațiile corecte și astfel nu pot lua deciziile potrivite la timpul potrivit.”

Atunci, in 2014, a decis să strângă pacienții și familiile afectate de melanom într-un grup de informare și susținere. Un an mai târziu, a fondat Asociația Melanom România. Împreună cu alți voluntari din grup, organizează în fiecare an o conferință unde îi ajută pe oamenii care s-au izbit de diagnosticul cancerului să aibă acces la informațiile corecte despre suferința lor. Violeta Astratinei și voluntarii Melanom România merg la cele mai importanțe conferințe din lume dedicate melanomului și se întorc în țară cu noutăți despre tratamentele inovatoare care să-i ajute pe cei din asociație în lupta cu cancerul.

Ea încearcă să educe oamenii să se informeze din surse dovedite științific. „Întâlnim și pacienți care vin cu idei destul de periculoase. Spun că «Parcă n-aș face tratamentul ăsta, mai degrabă aș lua o apă alcalină, pentru că am citit eu că poate să facă minuni.» Recunosc că mă sperii puțin la început, dar știu că toate aceste intenții sunt clădite pe lipsa de informare și pe o frică adâncă de boală. De aceea am format această asociație, pentru a-i ajuta.”, spune Violeta Astratinei.

Nuanța pielii arată și riscul de a face melanom

Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare au cea mai mare predispoziție de a dezvolta un cancer de piele. Aceștia sunt cei care se încadrează în categoria de risc tip unu, așa cum sunt popoarele nordice. Din acest punct de vedere, cei mai mulți români sunt în categoria a treia de risc. Elveția, Norvegia și Olanda au cea mai mare frecvență a cazurilor de melanom din Europa.

Pigmentul care dă culoarea pielii, melanina, este produs în cascadă atunci când stăm la soare. Reacția aceasta are loc tocmai pentru a absorbi razele UV și a le împiedica să pătrundă în celulele epidermei. Melanina reușește să respingă 99.9% dintre razele UV. La persoanele cu tenul foarte deschis, această barieră nu se formează, pielea este afectată în profunzime și astfel se creează terenul propice cancerului.

Arsurile solare și neglijența

Unul dintre cei pe care Asociația Melanom România i-a ajutat este Silvia Coman. Medic de familie și mamă a doi copii, Silvia și-a neglijat schimbările care se petreceau pe pielea ei. „Am avut niște arsuri solare în copilărie, când părinții ne duceau câte o săptămână, în fiecare vară, la mare. Având tenul foarte deschis, de fiecare dată soarele îmi ardea pielea. După ce am născut și al doilea copil, s-au produs niște schimbări, unele alunițe au crescut, altele au apărut, dar atenția mi-a fost total distrasă de copii”.

Acum doi ani, Silvia a fost diagnosticată cu melanom în stadiul trei, penultima treaptă ca gravitate. Sistemul medical și lipsa tratamentului în România o condamnau la moarte. După un tratament la care a reușit să aibă acces în Israel, Silvia se poate numi acum „fără evidență de boală”. Zâmbind, spune că nu va putea să se declare niciodată vindecată, deoarece „melanomul se poate întoarce oricând”.

Totuși, există speranță: evoluția alarmantă a cancerului de piele a făcut ca lumea medicală să reacționeze. Să apară tot mai multe asociații de pacienți și să se organizeze campanii de informare din ce în ce mai bine gândite. Toate acestea, îi ajută pe oameni în cel mai important pas: să depisteze cancerul de piele la timp.

PS: Silvia Coman a venit la interviu purtând un tricou pe care scria, în noua limbă universală a omenirii – cea a emoticoanelor – „Iubesc soarele”. A ținut să ne divulge și ironia din mesajul pe care îl purta și s-a întors cu spatele, unde scria cu roșu pe alb, în limba engleză „Prea multă iubire te va ucide”.

LATER EDIT:


Acest articol face parte din campania „Informează-te sănătos”, realizată cu sprijinul AQUA Carpatica.

Comentarii