00:56 Drona din Galați, dezbatere la ONU
03:07 Drona și dezinformarea
07:04 Ungaria: conflict constituțional
08:46 Copiii fără copilărie
10:13 Tratament la privat: noi condiții
11:09 Israelul cucerește un castel în Liban
Încă un paradox românesc: cu cât statul se militarizează mai alert, cu atât se dovedește mai vulnerabil.
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite se întrunește astăzi – la ora 22:00, ora României – într-o sesiune specială, convocată la solicitarea Bucureștiului: cererea a urmat incidentului de securitate de vineri, când o dronă rusească a căzut pe acoperișul unui bloc din Galați și a explodat.
Demersul României invocă două articole din Carta ONU referitoare la rolul Consiliului de Securitate în situații care pun în pericol pacea și securitatea lumii.
Potrivit ambasadorului la ONU, Cornel Feruță, intruziunea dronei și explozia care a dus la rănirea a două persoane sunt încălcări grave ale dreptului internațional.
Consiliul de Securitate poate să impună rezolvarea pe cale pașnică a unor dispute internaționale, ba chiar poate să adopte sancțiuni.
E însă de presupus că doi dintre membrii permanenți ai acestui for – China și Rusia – nu se vor grăbi să dea dreptate Bucureștiului în privința celor întâmplate. Iar oricare dintre membrii permanenți (Statele Unite, Franța și Marea Britanie sunt ceilalți trei) își poate folosi dreptul de veto.
Vladimir Putin sugerase încă de vineri că drona în cauză ar fi putut fi una ucraineană.
Președintele Rusiei a cerut chiar ca rămășițele ei să fie trimise la Moscova, pentru „o analiză independentă”.
Dacă, însă, așa cum sugerează și alte incidente recente, Moscova testează cât de solid e flancul estic al NATO, reuniunea de astăzi poate să transmită mesajul că escaladarea presupune riscuri ridicate pentru Rusia.
Drona și dezinformarea
În acest weekend, președintele Nicușor Dan a invocat, într-un interviu la BBC, chiar posibilitatea expulzării ambasadorului Vladimir Lipaev, în măsura în care incidente precum cel de vineri se înmulțesc.
Nicușor Dan a publicat, de asemenea, ceea ce numește „dovezi tehnice incontestabile” potrivit cărora drona care a lovit blocul din Galați a fost una de tip Geran, folosită de Rusia.
El a sugerat, în același timp, că aparatul de zbor ar fi fost lovit de apărarea anti-aeriană a Ucrainei și că din această cauză s-ar fi abătut de la curs și ar fi ajuns astfel în spațiul aerian național.
Președintele a fost contrazis de către Ministerul Apărării, care susține că nu a putut confirma această ipoteză.
Necondordanțele de acest fel sunt mană cerească pentru rețelele coordonate de dezinformare online.
Organizația neguvernamentală Funky Citizens a descoperit că cel puțin două astfel de rețele nu au reacționat față de incidentul din Galați, ci l-au precedat.
Activitatea lor a început cu mai multe zile înaintea impactului, iar unul dintre mesajele-cheie a fost presupusa utilizare a unor astfel de incidente pentru a justifica „atragerea” României în războiul din Ucraina.
De fapt, atât comandanții NATO, cât și oficialitățile din București au dovedit foarte multă prudență în astfel de circumstanțe, tocmai pentru a evita escaladarea conflictului.
Ziua copiilor fără copilărie
Dincolo de festivismele de Ziua Copilului, un studiu publicat de organizația neguvernamentală „Salvați Copiii” arată cu ce se confruntă cei mai mulți dintre ei în România.
Trei copii români din zece sunt afectați de sărăcie și se află în risc de excluziune socială. Cu totul, e vorba de peste 1.100.000 de minori.
La începutul anului trecut, peste 400.000 de copii între 7 și 17 ani se aflau în afara sistemului de educație.
80% dintre toți copiii României navighează pe Internet fără restricții, iar o treime dintre cei cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale.
O treime dintre adolescenți afirmă că s-au confruntat cu hărțuirea online.
De altfel, anxietatea e cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor.
Nici în viața reală pericolele nu sunt mai puține: 90% dintre profesorii și consilierii școlari consideră că elevii cu care lucrează sînt victime ale intimidării și violențelor, iar în școlile bucureștene se înregistrează cea mai ridicată frecvență a fenomenului.
Cât despre mamele minore, anul trecut au născut peste 5.800 de adolescente care nu ajunseseră la majorat.
În aproape 500 de cazuri, mama avea sub 15 ani.
Ungaria: conflict constituțional
Noua putere din Budapesta atacă frontal vechea putere: premierul Péter Magyar a anunțat că partidul Tisza va schimba Constituția, în încercarea de a-l destitui pe președintele Tamás Sulyok.
Acesta a refuzat să demisioneze până duminică, termenul-limită stabilit de noul Guvern.
Noua majoritate parlamentară vrea, de asemenea, să limiteze la opt numărul anilor în care un premier își poate exercita mandatele: în acest fel, revenirea la putere a lui Viktor Orbán ar deveni imposibilă.
Reforma constituțională vizează și desființarea așa-numitului „Oficiu pentru Protecția Suveranității”, o instituție inventată de regimul Orbán pentru a spori presiunile la adresa presei și a societății civile.
Tamás Sulyok a exclus posibilitatea demisiei, dar a adăugat că va susține legislația de care e nevoie pentru deblocarea fondurilor europene destinate Ungariei.
El a cerut și opinia Comisiei de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională.
Péter Magyar i-a răspuns președintelui că nu a apărat vreodată persoanele vulnerabile ori statul de drept și că pare mai degrabă interesat să-și păstreze postul și privilegiile.
În sistemul politic ungar, președintele are atribuții limitate, dar funcția nu este lipsită de influență.
Deținătorul ei poate juca un rol în controlul asupra legilor, poate trimite acte normative spre reexaminare și poate pune piedici unui Guvern grăbit să refacă arhitectura instituțională.
