00:54 Recorder: „Nu ne lăsăm intimidați!”
05:23 CSM drege în grabă busuiocul
07:10 Inflația, tot mai sus
09:31 Miniștrii lui Tomac
10:31 USR și UDMR, pe urmele liberalilor
11:29 SUA, retragere treptată din Europa
12:38 Chiriașii statului, învăluiți în mister
13:37 Demis, demisionar, dar în funcție
14:29 Terminați cu gălăgia!
Într-o țară care se pretinde democratică, niciun jurnalist nu trăiește cu gândul că numele instituției la care muncește poate apărea pe o listă neagră întocmită tocmai de o putere a statului.
Mai ales dacă acea putere se întâmplă să fie chiar cea judecătorească, iar lista respectivă îi pune laolaltă pe cei considerați „dușmanii” justiției.
Zeci de organizații neguvernamentale și de redacții din România au publicat astăzi o scrisoare deschisă în care denunță ceea ce numesc „abuzul de autoritate” și „tentativa de intimidare a presei” din partea secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu două zile în urmă, CSM a publicat o revistă extinsă a presei în care reclamă – fără vreo dovadă palpabilă – o presupusă campanie de denigrare a justiției care ar întruni chiar elementele unei lovituri de stat.
La zidul infamiei sunt puși activiști și jurnaliști care au documentat nenumărate practici și atitudini problematice de la vârful sistemului judiciar: G4Media, PressHub, Europa Liberă și Recorder, dar și Declic, Corupția Ucide, Funky Citizens și Expert Forum.
„Liste negre” cu jurnaliști și persoane publice „neconforme” au mai apărut în România: așa a procedat, de exemplu, de Ministerul de Interne, sub conducerea lui Carmen Dan, după manifestațiile de protest de pe 10 august 2018.
Iar o așa-zisă listă a „rețelei Soros” a fost făcută publică anul trecut de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
Diferența esențială e că, de această dată, ne confruntăm cu un demers instituțional, observă la Știrile Zilei Mihai Voinea, redactor-șef și cofondator al Recorder.
CSM: „Vi s-a părut!”
Nemulțumiți că legea salarizării bugetarilor le-ar îngheța salariile timp de câțiva ani, președinții instanțelor din țară au convocat Adunări Generale ale instituțiilor în care s-ar fi votat decizia legată de presupusul atac la adresa justiției.
În document se spune că demersul ar fi susținut de peste 3.500 de magistrați, adică de 84% din totalul judecătorilor în funcție.
Mai mulți magistrați au recunoscut însă că nu aveau habar de intențiile secției de judecători a CSM.
În fața acestor fapte, președintele Consiliului Magistraturii, Liviu Odagiu, încearcă să sugereze că tot restul lumii ar fi înțeles prost derapajele pe care și le-a asumat sub semnătură.
Într-un interviu pentru site-ul luju.ro, el susține că judecătorii nici măcar nu au fost consultați sau puși să gireze documentul, pentru că nu era treaba lor.
Inflația, tot mai sus
Când să ne meargă și nouă mai bine, Statele Unite și Israelul au pornit războiul din Iran.
Iată cum explică Ilie Bolojan saltul ratei anuale a inflației până la nivelul de aproape 11% în luna mai.
Datele Institutului Național de Statistică arată că cel mai puternic s-au scumpit curentul și carburanții. Chiriile, de asemenea, sunt din ce în ce mai costisitoare.
Deși prin măsurile de austeritate suportate mai ales de categoriile sociale vulnerabile executivul a promis redresarea economică, liderul PNL recunoaște că inflația ar putea începe să se reducă abia la toamnă.
Nici măcar atunci nu e sigur că o să se întâmple, a spus el.
Curentul electric a fost mai scump cu 55% în mai, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.
Motorina și benzina au costat cu aproximati treizeci de procente mai mult.
Chiriile, la rândul lor, s-au majorat cu mai bine de 40% față de luna mai a lui 2025.
Deși adaosul comercial la alimentele de bază e plafonat de trei ani, mai multe produse din această categorie s-au scumpit și ele.
USR și UDMR, pe urmele liberalilor
Fără program de guvernare, dar cu listă de miniștri.
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a trimis astăzi partidelor parlamentare lista cu persoanele care-ar urma să ocupe funcții în Guvernul său.
Au rămas în document nume controversate precum Vladimir Ionaș și Ionuț Mașala, considerați a fi „interfețe tehnocrate” ale PSD-ului.
Două persoane care fac parte în prezent din echipa președintelui Nicușor Dan sunt și ele trecute pe listă: Sorin Costreie, nominalizat pentru funcțiile de vicepremier și de ministru al educației, și Cosmin Soare-Filatov, preferat pentru justiție.
Cu un „nu” clar din partea PNL-ului, Eugen Tomac intră în weekend, la capătul a cinci zile de negocieri, fără să știe clar pe ce majoritate se bazează săptămâna viitoare, la votul de învestitură.
Filialele USR, între timp, au dat un vot majoritar, de peste 80%, pentru ca partidul să nu susțină Guvernul Tomac, conform surselor Știrilor Zilei.
Conducerea USR s-a întrunit în această după-amiază. La ora publicării acestui articol, partidul condus de Dominic Fritz stabilise oficial să se alăture PNL-iștilor și să nu voteze Guvernul Tomac.
Doar cinci membri ai USR s-au pronunțat în favoarea susținerii premierului desemnat.
131 au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
Parlamentarii UDMR, la rândul lor, ar urma să fie prezenți la vot, dar să nu-și exprime opțiunile.
PSD, singurul partid care a dat semne că l-ar prefera pe Tomac la Palatul Victoria, va lua o decizie oficială fie în weekend, fie luni.
Chiriașii statului, învăluiți în mister
Doar nouă dintre cele peste 200 de locuințe de protocol închiriate unor persoane fizice sunt ocupate în prezent de către demnitari în funcție.
Iată ce indică lista publicată în această săptămână a chiriașilor Regiei Patrimoniului și Protocolului de Stat.
O analiză publicată de site-ul news.ro arată că misterul persistă în ceea ce-i privește pe beneficiarii celorlalte case, multe dintre ele aflate în cele mai scumpe zone ale Bucureştiului și în stațiunile montane.
Centrul capitalei este și zona în care sunt de găsit cele mai vaste apartamente.
Suprafața cea mai mare o ocupă unul din strada Alecu Russo, în sectorul 2 al orașului: aproape 260 de metri pătrați.
Foarte generoase mai sunt locuințe de pe Șoseaua Kiseleff și de pe Strada Eminescu, unde locuiesc, de regulă, demnitari.
Cele mai vechi contracte aflate în vigoare au fost semnate încă de dinaintea Revoluției din 1989, iar altele datează de la începutul anilor ’90.
SUA, retragere treptată din Europa
Statele Unite au de gând să reducă semnificativ numărul de avioane și de nave de război pe care le pun la dispoziția operațiunilor NATO din Europa.
Așa scrie cotidianul american New York Times, care citează doi înalți oficiali europeni. Decizia ar limita operațiunile de supraveghere, dar și capacitatea Alianței de a lansa atacuri pe distanțe lungi.
Ziarul citat spune că planul administrației Trump presupune reducerea numărului de avioane de tip F-16 și F-15 și a celor recunoaștere maritimă, dar și eliminarea tuturor avioanelor de realimentare în zbor puse anterior la dispoziția Europei.
Comandamentul Estic al Statelor Unite afirmase într-un comunicat de săptămâna trecută că urmează să își „redimensioneze” contribuțiile destinate forțelor NATO, fără să intre însă în amănunte.
Agenția de știri Reuters scria luna trecută că Washingtonul ia în calcul reducerea capacităților militare pe care le-ar pune la dispoziția aliaților în cazul unei crize majore.
Administrația Trump a acuzat în repetate rânduri Guvernele europene că investesc prea puțin în armatele lor și că se bazează pe ajutorul american.
