01:01 Preocupările președintelui
04:01 Ciucu: „Nu am luat șpagă”
05:14 Infracțiunile de mediu, pedepsite mai dur
07:43 Statele Unite: ICE face încă două victime
09:48 DIICOT, descinderi la Casa de Pensii
11:03 Cum prosperă afacerile cu arme
12:03 Europa, „omul bătrân” al lumii?
În vreme ce DIICOT-ul combate criminalitatea organizată și terorismul la Casa de Pensii, starea justiției e „o preocupare amânată” la Cotroceni.
Așa s-a exprimat de curând președintele Nicușor Dan, care, cu toate acestea, s-a declarat „mulțumit, spre foarte mulțumit” de activitatea recentă a marilor parchete: DNA, DIICOT și Parchetul General.
Din aprilie încoace, la conducerea acestora se află mai multe persoane numite de Nicușor Dan în ciuda obiecțiilor societății civile.
Președintele a spus că, deși îl preocupă situația sistemului judiciar, n-a avut cum să se implice mai mult din cauza crizei politice (o scuză pe care o invocă și atunci când e întrebat de ce, la peste un an de la preluarea mandatului, nu a numit noi șefi la serviciile secrete).
Justiția care-l mulțumește pe Nicușor Dan nu a destructurat în ultimele săptămâni vreo rețea internațională de trafic de droguri ori de persoane și nici nu a recuperat vreun prejudiciu important adus statului.
A suspendat însă o serie de decizii luate de un partid politic, PNL, și a reușit să împartă țara în două după descinderile în cazul azilelor ilegale din Bihor ale lui Viorel Pașca.: acesta, de altfel, a revenit luni în deplină libertate – Curtea de Apel București a ridicat măsura controlului judiciar în cazul său.
În decembrie, după ce Recorder publicase documentarul „Justiție capturată”, Nicușor Dan anunța un așa-zis referendum printre magistrați, pentru a aprofunda problemele din sistem și a înțelege cum funcționează actualul Consiliu Superior al Magistraturii.
Șapte luni mai târziu, concluziile Cotroceniului se lasă așteptate, iar Nicușor Dan nu a luat parte, așa cum îi permite legea, la vreo ședință a CSM.
Printre demersurile mai recente ale DNA-ului, pe de altă parte, se numără cercetarea lui Ciprian Ciucu, primarul Bucureștiului, într-un dosar de luare de mită.
Ajuns azi la Poliție – așa cum prevede regimul controlului judiciar sub care se află – el a repetat că ar fi nevinovat.
Ciucu este bănuit că ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primărie: oamenii de afaceri implicați ar fi obținut la schimb autorizația pentru un complex rezidențial.
Anchetă cu glumițe
Procurorii anti-Mafia au descins, între timp, după cum vă spuneam la început, la Casa Națională de Pensii: cercetează într-un dosar de circa 1.500.000 de euro un funcționar care ar fi majorat „din pix” veniturile a aproape 900 de persoane.
Angajatul Casei de Pensii ar face parte dintr-o grupare în care mai sunt implicați un expert judiciar și un fost angajat al Inspectoratului de Muncă.
Percheziții au mai avut loc în Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu și Ialomița.
Din 2018 încoace, membrii grupării ar fi introdus informații false în bazele de date ale Fiscului – persoane în pragul pensionării ar fi ajuns astfel să figureze cu vechime mai mare.
O astfel de „intervenție” ar fi costat între 15.000 și 50.000 de lei.
DIICOT și-a făcu publicitate dosarului printr-un mesaj care s-ar vrea glumeț, publicat pe rețelele sociale: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!”
Poanta face trimitere la o supărare recentă a ministrului muncii.
Dragoș Pîslaru s-a plâns că DIICOT nu îl anunțase că urma să descindă la azilele ilegale din Bihor și a demis-o mai apoi pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Infracțiunile de mediu, pedepse mai dure
Pedepsele pentru infracțiunile de mediu ar putea spori semnificativ: poluarea gravă și distrugerea naturii le pot aduce făptașilor până la 20 de ani de închisoare, în funcție de gravitatea faptei.
Iată ce prevede un proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Mediului.
Documentul definește noi infracțiuni de mediu, în baza unei Directive europene care trebuie transpusă în legislația din România pînă la finalul acestui an.
Proiectul de lege stabilește un regim al pedepselor pentru tăierea ilegală a unei păduri, poluarea unui râu sau distrugerea unui ecosistem comparabil celui aplicat în cazul infracțiunilor comise cu violență.
Cu alte cuvinte, aceasta ar fi cea mai dură legislație de mediu din istoria României, deși ministra Diana Buzoianu recunoaște că inițiativa trebuie să fie promovată de un Guvern cu puteri depline – deocamdată, șansele ca vreunul să fie instalat curând par destul de reduse.
În varianta optimistă, aceste schimbări ar trebui să împiedice poluarea să mai fie o afacere profitabilă.
Diana Buzoianu spune că reforma ar fi una dintre cele mai importante împotriva „mafiilor de mediu”.
Proiectul, de exemplu, stabilește pedepse între doi și șapte ani de închisoare în cazul celor care poluează apa, aerul, solul sau plantele.
Măsurile îi vizează și pe fermieri: ei riscă să ajungă la închisoare dacă stropesc culturile cu pesticide interzise.
În cazul în care poluarea amenință să ducă la moartea sau la rănirea gravă a unei persoane, legea propusă instituie o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani.
Sancțiunile sporesc semnificativ în cazul în care cineva chiar își pierde viața ca urmare a unei infracțiuni de mediu: până la 20 de ani de detenție.
Pentru distrugeri sau daune semnificative produse pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, proiectul prevede închisoare de la trei la zece ani.
Crește și valoarea amenzilor aplicate firmelor care nu respectă regulile: între 3 și 5% din cifra de afaceri.
În forma actuală, infracțiunile comise în arii naturale protejate vor fi considerate circumstanțe agravante.
La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România continuă să se confrunte cu tăieri ilegale de păduri, cu depozitarea clandestină a deșeurilor, poluări ale râurilor și cu incendieri ilegale de gunoaie.
Din cauză că legislația de mediu e frecvent încălcată, Comisia Europeană a deschis în ultimii ani mai multe proceduri de sancționare a României.
SUA: două noi victime ale ICE
Celebra, deja, Agenție americană pentru Imigrare și Vamă (mai cunoscută sub acronimul ICE) suspendă majoritatea controalelor rutiere pe teritoriul Statelor Unite: agenții săi au împușcat mortal doi bărbați în cursul unei singure săptămâni, în urma unor controale în statele Texas și Maine.
E vorba însă doar de o „pauză”, a spus Tom Homan, așa-numitul „țar al frontierelor” din Statele Unite.
Luni, ofițerii ICE au împușcat mortal un șofer, iar un al doilea bărbat a avut aceeași soartă marțea trecută.
Departamentul pentru Securitate Internă i-a numit pe amândoi „străini aflați ilegal pe teritoriul Statelor Unite”, însă a recunoscut că ei nu erau vizați de operațiunile de expulzare care au dus la moartea lor.
Oficialitățile americane nu au publicat vreo înregistare video cu cele întâmplate.
Lipsesc, de asemenea, dovezile care să susțină afirmațiile potrivit cărora bărbații uciși ar fi reprezentat o amenințare pentru agenții ICE sau pentru cetățenii Statelor Unite.
Cel puțin șapte persoane au fost ucise în cursul operațiunilor anti-imigrație lansate în ianuarie 2025, când Donald Trump a revenit la putere și a lansat o campanie de expulzări în masă.
Din iunie încoace, numărul arestărilor operate de agenții ICE în statul Maine s-a înmulțit de peste patru ori: la începutul acestei luni, aproape șaptezeci de oameni erau reținuți în fiecare zi, scrie agenția de știri Reuters.
Proteste față de aceste demersuri au avut loc în mai multe orașe din statele vizate de ele.
