01:06 Miliardul magistraților, la CCR
05:09 Prescripția în România: decizie a CJUE
08:02 „Dreptul european va fi respectat”
10:11 PNL, presat din interior
10:59 Soluția anticipatelor
15:10 Energia, plină de „băieți deștepți”
16:16 Ucraina: remaniere cu scandal
17:32 „Blestem” reconfirmat
Războiul la vedere dintre instanța supremă și Guvern a ajuns pe masa Curții Constituționale: magistrații cer să li se achite restanțe salariale estimate (neoficial) la 1.000.000.000 de euro, iar un proces pe această în temă e în curs chiar la Înalta Curte.
Soluția acesteia, foarte ușor de ghicit, e așteptată peste o săptămână.
Pentru moment, Ilie Bolojan a sesizat CCR din cauza unui presupus conflict de natură constituțională între Executiv și instanța condusă de Lia Savonea.
Reprezentanții celor două instituții și-au prezentat argumentele în fața judecătorilor CCR.
Guvernul a susținut, prin vocea secretarei generale adjuncte Cristina Trăilă, că magistrații nu pot dicta Guvernului și Parlamentului cum să alcătuiască bugetul statului.
Cristina Trăilă a amintit și că Guvernul de-acum e unul interimar, așa că nu poate să emită o ordonanță de urgență care să satisfacă dorința Înaltei Curți.
Pe de altă parte, reprezentanții instanței supreme au spus că un Guvern demis de Parlament nu poate nici să se plângă la CCR, drept pentru care le-au cerut judecătorilor constituționali să respingă acțiunea.
Judecătorii CCR au amânat astăzi luarea unei decizii până pe 23 septembrie.
În această perioadă, așadar, e de așteptat ca și instanța supremă să se pronunțe în acest caz: o primă decizie favorabilă magistraților s-a luat deja la Curtea de Apel București, iar instituția condusă de Lia Savonea judecă recursul Guvernului.
Restanțele au fost câștigate de magistrați în procese pe care tot ei le-au judecat și care ar încălca nu mai puțin de cinci decizii ale Curții Constituționale.
Prescripția în România: decizie a CJUE
Între timp, o instanță europeană administrează un duș rece conducerii instanței supreme: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat astăzi o hotărâre prin care spune că instituția condusă de Lia Savonea a impus instanțelor naționale o interpretare contrară dreptului european în ceea ce privește prescripția, prin două decizii pronunțate în 2024.
CJUE afirmă, negru pe alb, că prin acele două decizii Înalta Curte a contribuit la „instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică”.
Mai simplu spus, instanțele naționale au primit două instrucțiuni incompatibile: dreptul european le cerea să nu aplice interpretarea favorabilă prescripției în anumite dosare de fraudă gravă, în timp ce hotărârile obligatorii ale Înaltei Curți impuneau contrariul.
Disputa a pornit de la efectele crizei prescripției din țară noastră, declanșată de două decizii ale Curții Constituționale: aceasta a stabilit că între 2018 și 2022 nu a existat prescripție specială în niciun dosar penal, ceea ce a însemnat că mii de dosare s-au închis mult mai repede.
Numărul lor a continuat să crească vertiginos și după 2022, când instanța supremă a stabilit ca aceeași regulă să se aplice și dosarelor din perioada 2014 – 2018.
În 2023, însă, Curtea Europeană a intervenit cu o primă hotărâre, în care a arătat că această interpretare nu poate fi folosită de instanțele naționale atunci când produce „un risc sistemic de nepedepsire” a fraudelor grave care afectează bugetul Uniunii Europene.
Înalta Curte din România a contraatacat prin amintitele decizii din 2024 – în esență, ele au obligat instanțele naționale să nu aplice soluția CJUE, ceea ce a favorizat inculpații din dosarele de fraudă gravă.
Curtea Europeană stabilește acum explicit că Înalta Curte a greșit.
Foarte important, judecătorii europeni au mai stabilit azi că în dosarele care nu au fost încă închise definitiv și care privesc fraude de peste 50.000 de euro cu bani europeni – în principal legate de fonduri europene sau cazuri de evaziune fiscală – judecătorii nu vor mai putea opri procesul doar pentru că faptele ar fi prescrise potrivit regulilor stabilite de Înalta Curte în 2022.
Astfel, actele făcute de procurori și judecători înainte de decizia CCR din 2018 pot fi luate din nou în calcul ca momente care au întrerupt prescripția.
Asta înseamnă că unele procese care altfel s-ar fi închis pot continua până când instanța decide dacă persoanele acuzate sunt sau nu vinovate.
Înalta Curte a răspuns printr-un comunicat în care afirmă că ar fi aplicat „întotdeauna” și cu „bună-credință” dreptul european în ansamblul său.
Întrebat în această seară dacă instanța supremă și președinta ei trebuie să își asume consecințele acestei decizii, președintele Nicușor Dan a spus că vina ar aparține, de fapt, Parlamentului: potrivit lui, acolo ar fi trebuit să se corecteze legislația, după deciziile inițiale luate de CCR.
Președintele nici nu vede vreun risc ca fonduri europene destinate României să fie suspendate ca urmare a hotărârii de astăzi.
PNL, presat din interior
Dacă brașoveanul Adrian Veștea n-a avut noroc, poate că un clujean – Alin Tișe – va convinge cumva PNL-ul să revină la sentimente mai bune față de PSD.
Președintele Consiliului Județean Cluj anunță formarea unei așa-zise „platforme liberal-conservatoare” în interiorul formațiunii conduse de Ilie Bolojan.
Cu deciziile Congresului extraordinar de luna trecută suspendate în instanță, greii PNL confundă „încăpățÂnarea cu forța”, spune demnitarul ardelean.
Alin Tișe nu a lămurit dacă așa-zișii puciști din partid i s-au alăturat în acest demers, dar nu se ferește să califice proiectul său drept un „Manifest pentru România”.
El nu a explicat nici dacă s-ar pregăti sau nu să-I concureze pe Ilie Bolojan pentru funcția de președinte al PNL.
Partener (de voie, de nevoie) al lui Ilie Bolojan după demiterea cabinetului prin moțiune de cenzură, USR insistă că PSD nu poate pretinde să primească acum guvernarea cadou, de vreme ce moțiunea a trecut cu voturile AUR.
Diana Buzoianu, ministra mediului, i-a spus jurnalistului Recorder Sebastian Zachmann că, în opinia sa, singura soluție a crizei politice ar fi alegerile parlamentare anticipate.
Ucraina: remaniere cu scandal
Parlamentul Ucrainei a votat numirea în funcția de prim-ministru a lui Serhii Korețki.
Fost director al gigantului energetic Naftogaz, el o înlocuiește pe Iulia Svîrîdenko și preia conducerea Guvernului într-un moment foarte dificil: remanierea a însemnat și îndepărtarea din funcție a ministrului apărării.
Proteste au izbucnit în mai multe orașe din Ucraina ca urmare a demiterii lui Mihailo Fedorov.
În vârstă de numai 35 de ani, acesta s-a remarcat printr-o strategie care-a adus Ucraina în cea mai bună poziție pe câmpul de luptă din iarna lui 2022 încoace: armata țării vecine a lovit sistematic sectorul energetic al Rusiei și a lansat numeroase atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii militare.
Fedorov a și intrat însă în conflict cu comandantul armatei și pare, de asemenea, să-i fi nemulțumit pe numeroși demnitari și oameni de afaceri care căutau să profite de vastul buget de apărare al Ucrainei.
Ministrul demis a refuzat propunerea lui Volodimir Zelenski de a ocupa o funcție de consilier prezidențial.
Constituția Ucrainei spune că președintele poate nominaliza candidați la ministerul apărării și la externe, în timp ce premierul este propus de coaliția guvernamentală.
