01:09 Guvernul versus Înalta Curte
03:32 PNL și justiția, supărare profundă
05:26 Reacția sistemului
07:23 Scrisoarea lui Nicușor către Donald
10:34 AUR: „Orice coaliție e de luat în calcul”
13:45 Blocaj major la ROMATSA
14:41 Moldova: scandal extins
15:42 Cu trotineta sau cu Audi-ul?
Conflict la vedere între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe motiv că instanța supremă, condusă de Lia Savonea, „perturbă echilibrul bugetar”, premierul Ilie Bolojan s-a plâns Curții Constituționale.
Instituția e chemată să rezolve disputa iscată după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe pentru amânarea unor restanțe salariale câștigate de magistrați în instanță.
Pe scurt, Guvernul susține că „puterea judecătorească nu are competența tehnică să stabilească în ce fel sunt distribuiți banii din buget”.
Cu totul, statul are de plătit magistraților peste 2.000.000.000 de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma unui val de procese.
Guvernul a decis însă să amâne plățile în acest an și să aloce sumele astfel economisite ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile.
Înalta Curte a dat în judecată Guvernul la sfârșitul lunii martie.
PNL și justiția, supărare profundă
O altă dispută cu ramificații în justiție ridică întrebări foarte grele despre activitatea politică și despre limitele puterii într-o societate democratică.
Ieri, Tribunalul București a suspendat, la cererea taberei anti-Bolojan din PNL, decizia de organizare a Congresului extraordinar din 21 iunie.
Atunci s-au modificat structura de conducere și regulile grație cărora așa-zișii „puciști” riscă să fie dați afară din partid.
Liderii PNL s-au grăbit să explice că sentința de ieri nu schimbă, deocamdată, deciziile Congresului și că actuala conducere își exercită mandatul.
PNL a invocat însă și ceea ce numește mutarea în justiție a bătăliilor politice.
Partidul condus de Ilie Bolojan observă că, la două zile după Congres, Tribunalul București a înființat șase completuri specializate în judecarea cauzelor legate de partidele politice.
Doar șase judecători dintre cei peste 100 au fost desemnați în mod direct de conducerea instanței să poată judeca astfel de cauze.
Liberalii anunță că vor ataca „pe toate căile legale” acest demers, pe motiv că el ar încălca legea de organizare judecătorească.
Surse din interiorul Tribunalului București au declarat pentru Recorder, sub protecția anonimatului, că decizia s-a luat netransparent, de pe o zi pe alta, fără să fi fost cunoscute criteriile și fără ca judecătorii secțiilor vizate să fi fost consultați.
„Noi am aflat după ce s-a emis hotărârea de Colegiu”, ne-a transmis un judecător.
Într-un alt proces, care are termen miercurea viitoare, tot la Tribunalul București, puciștii din PNL cer ca toate deciziile Congresului extraordinar să fie anulate.
Actuala conducere a liberalilor spune că dosarul i-a fost repartizat unei apropiate a Alinei Gorghiu – una dintre reclamante.
Reacția sistemului
Tribunalul București a răspuns în această dimineață acuzațiilor PNL, într-un comunicat care nu include, însă, criteriile în baza cărora doar șase judecători au fost desemnați să judece cauze referitoare la partide.
Instituția respinge însă criticile primite și le califică drept „o formă de presiune”.
Tribunalul București vorbește despre „specializarea judecătorilor” și adaugă că urmărește astfel o mai bună organizare a activității.
La scurt timp după aceea, secția pentru judecători din cadrul CSM a denunțat „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor”.
Președinții Curților de Apel, de asemenea, califică drept „inacceptabile” atacurile PNL.
Președinții de tribunale, la rândul lor, au făcut referire la o „atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Pe de altă parte, Tribunalul București a mai anunțat azi că pregătește și completuri specializate în activitatea organizațiilor neguvernamentale.
Cu o lună în urmă, PSD și AUR votaseră în Senat o lege pentru intimidarea ONG-urilor, după modelele aplicate în Rusia lui Vladimir Putin și în Ungaria din vremea lui Viktor Orbán.
În cazul în care ar fi promulgată, noua lege va obliga asociațiile și fundațiile să publice identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice care le fac donații.
Instituțiile statului au deja acces la toate aceste informații – obligația publicării amenință să devină o formă de presiune la adresa donatorilor.
Scrisoarea lui Nicușor către Donald
Proaspăt beneficiar al unui contract de lobby de milioane de euro în Statele Unite, Nicușor Dan semnează un articol de opinie într-o publicație ultraconservatoare din Statele Unite, Newsmax.
Președintele României spune, între altele, că „sprijinul popular pentru conducerea americană și, în mod particular, pentru președintele Donald Trump rămâne foarte ridicat.”
Între altele, președintele amintește de investiția în mini-reactoarele nucleare de la Doicești, în județul Dâmbovița.
Proiectul a fost lansat în colaborare cu o companie americană acuzată deja că nu și-ar fi respectat mai multe dintre obligațiile asumate.
Premierul Bolojan a criticat în mai multe rânduri sumele cheltuite de Nucleareletrica: s-au plătit deja 240.000.000 de dolari doar pentru un teren și pentru studii de fezabilitate, dar întregul proiect e de ordinul miliardelor.
Pe de altă parte, Nicușor Dan îi amintește pe „luptătorii din Munții Carpați” care s-au opus regimului comunist.
Aveau speranța, scrie el, că americanii aveau să vină și să elibereze România.
Și de această dată, președintele uită să menționeze opțiunile asumat legionare ale unora dintre ei.
Anul trecut, înainte de a fi devenit președinte, el declara site-ului HotNews că mișcarea legionară ar fi devenit nocivă doar din momentul în care a început să comită asasinate politice.
Conducătorii și membrii acesteia promovau fățiș, de la bun început, idei antidemocratice și rasiste.
În calitate de președinte, Nicușor Dan a atacat la CCR și a retrimis Parlamentului, fără succes , legea care înăsprește pedepsele pentru propaganda fascistă și legionară.
Newsmax e un canal de televiziune urmărit mai ales de către acei americani cărora Fox News li se pare „prea moale”.
Între altele, postul a vehiculat numeroase teorii ale conspirației după alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de Joe Biden.
Obligat ulterior să-și ceară scuze publice, Newsmax a și plătit despăgubiri de peste 100.000.000 de dolari pentru difuzarea unor minciuni despre votul prin corespondență.
Cu alte cuvinte, Nicușor Dan se adresează așa-numitei „baze MAGA”, formată din cei mai convinși susținători ai lui Donald Trump.
Nu e clar, deocamdată, cum a luat Administrația Prezidențială decizia ca șeful statului să publice articolul de opinie pe site-ul respectiv și nici care au fost costurile lui.
Cotroceniul nu a răspuns până la ora publicării acestui articol întrebărilor Recorder pe această temă.
