00:58 Încă un femicid sub „împuterniciți”
05:15 Precizări și de la șeful Poliției
07:03 „Sufletul de aur” al IGPR
09:12 Magistrații, din nou nemulțumiți
12:04 Belgia: accident mortal
12:53 Interesul național „externalizat”
13:51 O demisie, mai multe perspective
14:50 Val de căldură
Încă un femicid în județul Cluj, în localitatea Luna.
O mamă a murit în timp ce încerca să-și apere fiica de 18 ani de furia unui fost partener: tânăra obținuse cu doar două săptămâni în urmă un ordin de protecție.
Bărbatul de 24 de ani purta brățară de monitorizare și era obligat să nu se apropie la mai puțin de 15 metri de fosta parteneră.
În această dimineață, însă, a intrat în locuința acesteia și a lovit-o. Mama și sora de 16 ani au sărit în ajutorul femeii. Atacatorul, care ar avea antecendente penale, a folosit un cuțit.
A fost prins la scurt timp, iar Inspectoratul General de Poliție anunță că va trimite o echipă de control la Cluj: un comunicat al instituției promite măsuri „drastice” dacă se va dovedi că Poliția Cluj nu a monitorizat respectarea ordinului de protecție.
Până când rezultatele raportului vor deveni publice, un detaliu iese în evidență pe site-ul Inspectoratului Județean Cluj. Pe primele două poziții de conducere apare același personaj: comisarul șef Radu-Adrian Moșuțan, împuternicit în funcția de adjunct, dar desemnat și șef al Inspectoratului.
În biografia sa profesională apar, din 2019 până în prezent, nu mai puțin de șapte împuterniciri în diverse funcții de conducere.
Inspectoratul din Cluj nu a răspuns solicitărilor Recorder de a oferi explicații.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, a spus, în schimb, la Știrile Zilei că „desemnarea” în funcții de conducere e o nouă găselniță care permite menținerea în posturi a unor persoane obediente sau incompetente.
„Sufletul de aur al IGPR”
Practica ocupării funcțiilor de conducere prin împuternicire e explicată pe larg în documentarul „Poliție aservită”, intens contestat de conducerea Poliției.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Georgian Drăgan, chiar a acuzat redacția Recorder că ar destabiliza instituțiile statului și că ar pune astfel în pericol siguranța cetățenilor.
Îndemnat de zeci de organizații neguvernamentale și de redacții să spună clar dacă e de acord cu acest mesaj, șeful Poliției susține că n-am auzit ce-am auzit într-o deja celebră conferință de presă, organizată vinerea trecută.
Benone Matei afirmă că IGPR „nu a susținut și nu susține” că Recorder ar fi încălcat legea și că, în conferința din 21 mai, nu s-ar fi spus că investigația Recorder a pus în pericol siguranța cetățenilor.
Trucul retoric folosit de această dată constă în mutarea atenției: observațiile IGPR nu ar fi vizat libertatea presei, ci declarațiile celor doi lideri sindicali care apar în documentarul „Poliție aservită”.
Afirmațiile lor sînt calificate drept „opinii personale, nesusținute de dovezi”.
Foarte discret de vineri încoace, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, s-a făcut în cele din urmă scut în fața subordonaților: la cererea reporterului Știrilor Zilei David Bularca, demnitarul PNL a spus și el, astăzi, că jurnaliștii atacați de purtătorul de cuvânt al Poliției n-ar fi înțeles, de fapt, că nu erau atacați.
„Georgian Drăgan este un om cu suflet de aur”, a spus ministrul Predoiu.
Magistrații, la cuțite cu Guvernul
Prima zi, primele controverse: lansat în dezbatere publică acum mai puțin de 24 de ore, proiectul noii legi a salarizării bugetarilor e contestat vehement de către magistrați.
Aceștia califică drept „absurde” unele dintre măsurile prezentate ieri de ministrul muncii, Dragoș Pîslaru.
Potrivit acestuia, salariile magistraților ar urma să fie plafonate la nivelul din prezent. Dragoș Pîslaru a amintit că veniturile judecătorilor și procurorilor s-au majorat în ultimii ani și grație unor hotărâri pronunțate în diverse instanțe.
Cu alte cuvinte, judecătorii și-au dat singuri salarii mai bune.
Într-un comunicat, Consiliul Superior al Magistraturii susține că prevederile proiectului „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti” și că ele „încalcă independenţa justiţiei”.
Argumentul CSM nu e nou: fosta președintă a instituției, Elena Costache, spunea vara trecută că „independența magistraților depinde de venituri”.
În august, când pensiile speciale făceau subiectul dezbaterii publice, Elena Costache afirmase că un venit lunar de 11.000 de lei ar fi prea redus pentru un magistrat.
Împotriva proiectului s-a pronunțat și Parchetul General: proaspăt numită în fruntea instituției, Cristina Chiriac spune că el „aduce grave atingeri statutului procurorului”.
Nicușor Dan a apărat public în mai multe rânduri numirea Cristinei Chiriac, în ciuda obiecțiilor formulate de mai multe asociații civice.
Recent, conducerea sistemului judiciar a stabilit că magistrații își vor păstra diurnele în valoare de două procente din salariul brut, în ciuda unei ordonanțe care limitează cuantumul acestora, iar instanța supremă a oferit majorări consistente unui număr de peste 1.000 de magistrați.
Dacă legea salarizării unitare a bugetarilor nu e adoptată până la 1 iulie, România riscă să piardă fonduri PNRR de 700.000.000 de euro.
Interesul național, „externalizat”
Președintele Nicușor Dan i-a informat pe liderii fostei coaliții în privința contractului de consultanță încheiat cu o firmă din Statele Unite.
Administrația Prezidențială anunțase ieri că va cheltui fonduri estimate la circa 3.500.000 de dolari pentru a promova interesele României la Washington.
„Așa lucrează Statele Unite, să recunoaștem”, a spus azi liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Nici el, nici Nicușor Dan nu au explicat însă de ce „externalizează” Bucureștiul unei companii private activități care, într-o democrație consolidată, cad în sarcina Ministerului de Externe.
Pentru Dan Dungaciu, unul dintre liderii AUR, „americanii se vor uita acum la noi ca unii care încearcă să le cumpere bunăvoința”.
Nu mai departe de anul trecut, AUR negociase un contract de lobby de 1.500.000 de dolari în Statele Unite, în încercarea de a se apropia de administrația Trump.
Val de căldură
Cel puțin șapte persoane au murit în Franța din cauza valului de căldură care afectează deja o bună parte a Europei.
Atât Franța, cât și Marea Britanie au înregistrat temperaturi record pentru luna mai, în vreme ce în Spania au fost 38 de grade, iar până vineri se așteaptă ca temperatura să urce la 40 în mai multe zone ale regatului.
Restricții în privința programului de lucru sunt în vigoare în regiunea italiană care include capitala Roma, în acele domenii în care angajații sunt expuși la soare pentru perioade îndelungate: agricultura, construcțiile și livrările.
Numeroase țări europene se află sub o așa-numită „cupolă de foc”, un val de aer cald și de presiune atmosferică pornit din Maroc.
Meteorologii se așteaptă ca astfel de fenomene să se manifeste din ce în ce mai devreme și mai des și să fie tot mai intense.
