00:58 Poliție aservită: reacții și „precizări”
05:14 Lobby în SUA
07:41 Săraca cinematografie bogată
11:09 Ministru obligat la demisie
14:14 Hărțuirea, băgată sub preș
17:45 Fost candidat trimis în judecată
18:43 Legea salarizării, în linie dreaptă
19:52 Rămâne cum am stabilit
50 de organizații neguvernamentale și de redacții le cer ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și șefului Poliției Române, Benone Matei, să clarifice dacă se delimitează sau nu de o serie de afirmații ale purtătorului de cuvânt al instituției, chestorul Georgian Drăgan.
Într-o catastrofală conferință de presă organizată vineri, după ce Recorder publicase documentarul „Poliție aservită”, Georgian Drăgan a acuzat redacția noastră că ar destabiliza instituțiile și că ar pune astfel în pericol siguranța cetățenilor.
„Poliție aservită” detaliază practica împuternicirilor în funcții de conducere, grație cărora au promovat numeroși polițiști obedienți și fără experiență. Drăgan a beneficiat el însuși de patru astfel de împuterniciri în carieră.
Confruntat cu un val de reacții negative, purtătorul de cuvânt și-a petrecut weekendul monopolizând pagina de Facebook a Poliției: a publicat precizări peste precizări în care s-a autocitat și și-a analizat propria intervenție publică.
El pretinde că nu ar fi formulat vreo amenințare – nici directă, nici indirectă – la adresa presei, a jurnaliștilor, ori a libertății de exprimare.
Deputatul Allen Coliban, membru în Comisia de Control SRI, crede că purtătorul de cuvânt al Poliției trebuie demis.
În opinia sa, însă, invocarea securității naționale nu ar fi un accident: potrivit lui Allen Coliban, un astfel de demers ar putea să justifice eventuala supraveghere a jurnaliștilor Recorder de către DGPI, serviciul secret al Ministerului de Interne.
Lobby la Washington
Nicușor Dan caută încă, febril, rețeta pentru o bună colaborare în Statele Unite: un contract „de consultanță strategică” cu o companie americană urmează să ofere asistență Cotroceniului în relațiile cu Guvernul Statelor Unite și cu Congresul american.
Compania se numește Eversheds Sutherland și activează în pestre treizeci de țări.
Într-o primă etapă, ea va primi timp de șase luni cel mult 565.000 de dolari pe lună pentru serviciile oferite Administrației Prezidențiale.
Într-un comunicat al Cotroceniului se spune că „aprofundarea relației strategice” cu Statele Unite este un obiectiv de interes național, asumat inclusiv de partidele din fosta coaliție de guvernare.
Documentul nu include însă detalii despre cum a fost aleasă firma de consultanță ori despre proveniența fondurilor din care ea va fi plătită.
Obiectivele contractului sunt trecute însă în revistă rapid și sec: creșterea capacității de apărare, atragerea de investiții, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității.
Toate, sub umbrela „consolidării aportului țării noastre la unitatea euroatlantică.”
Donald Trump, mult mai puțin preocupat de astfel de finețuri, a recunoscut public că a intervenit în Venezuela pentru că vrea petrolul acesteia, în Iran – pentru că nu l-ar deranja nici resursele republicii islamice, iar în Ucraina – pentru că îi trebuie metalele rare ale țării vecine.
Cristian Mungiu, încă o reușită
Să câștigi premiul cel mare la cel mai important festival de film din lume e aproape o minune într-o țară cu infrastructura cinematografică la pământ.
Să-l câștigi a doua oară, la aproape două decenii distanță, încă pare de neimaginat.
Și totuși, regizorului Cristian Mungiu i-au reușit amândouă: în 2007, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile câștiga Palme d’Or la Festivalul de la Cannes.
În weekendul care-a trecut, Fjord – cel mai recent film al său – a obținut aceeași distincție, pe lângă premiile pentru scenariu și regie pe care artistul român le mai câștigase la Cannes în 2012 și 2016, pentru După dealuri și Bacalaureat.
Nu e nicidecum o exagerare: Cristian Mungiu a devenit astfel cel mai influent regizor de film din istoria de până acum a României.
La întoarcerea în țară, el a spus că și-ar dori ca statul român să încerce să sprijine mai eficient un domeniu adeseori lăsat la coadă – cultura contemporană.
O copoducție internațională turnată în Norvegia, Fjord e parțial inspirat de unul dintre miturile fondatoare ale așa-zișilor „suveraniști”, povestea familiei româno-norvegiene Bodnariu.
În 2015, cei cinci copii ai familiei, membră a Cultului Penticostal, au fost preluați pentru o vreme de instituția echivalentă Protecției Copilului din Norvegia.
Părinții erau bănuiți de folosirea violenței fizice asupra copiilor.
Pentru Cristian Mungiu, Fjord este un film care încearcă să stimuleze spiritul critic al oricăruia dintre spectatori.
Pe afiș se află două vedete de la Hollywood: Renate Reinsve joacă, între altele, în lung-metrajul Sentimental Value, câștigătorul de anul trecut al Oscarului pentru film străin.
Actorul american de origine română Sebastian Stan apare în mai multe blockbustere din seriile Avengers sau Captain America, dar și în A different man, pentru care a câștigat premii de interpretare la Berlin și la Globurile de Aur, sau în The Apprentice, unde interpretează rolul unui Donald Trump în tinerețe.
Ministru obligat să plece
Tocmai cînd se grăbise să declame că statul va sprijini campania pentru nominalizarea la premiile Oscar a filmului Fjord, ministrul culturii s-a văzut mai degrabă obligat să-și scrie demisia.
András Demeter, unul dintre cei mai contestați titulari ai acestei funcții, a fost surprins într-o înregistrare audio pe când se referea în termeni foarte obsceni la interesul național.
El purta o discuție cu angajații din minister.
András Demeter a demisionat la cererea UDMR, partidul care l-a propus pentru funcția de ministru al culturii.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Uniunii, Csoma Botond, astfel de afirmații afectează nu numai imaginea unei persoane, ci și întreaga comunitate maghiară din România.
Deși nu negase inițial autenticitatea înregistrării, András Demeter a spus astăzi că autoritățile trebuie să stabilească dacă ea este reală sau nu.
De-a lungul timpului, ministrul demisionar a fost implicat în patru dosare penale.
Într-unul a fost achitat după dezincriminarea faptei, două au fost clasate, iar în cel de-al patrulea procurorii au renunțat la urmărirea penală.
Într-o altă speță, în contencios administrativ, instanța supremă a stabilit că András Demeter s-a aflat în conflict de interese.
El s-a declarat „o victimă a unui sistem care greșește”.
