01:02 Banii președintelui
04:38 Cât de „safe” e programul SAFE?
08:12 Franța: sute de copii presupus abuzați
09:40 Legea salarizării, proteste în lanț
10:55 Demnitarii: pe plus, eșalonat
11:43 Temu, amendată original
Câți bani mai are Nicușor Dan în conturi după campania de la prezidențiale, ce taxe a plătit și ce s-a s-a ales din donațiile pe care le-a strâns?
Site-ul snoop.ro a verificat ce s-a întâmplat după ce statul i-a rambursat candidatului victorios cheltuielile de campanie, iar acesta și-a plătit, la rândul său, datoriile.
Nicușor Dan a mai rămas cu aproape 1.500.000 de lei în conturi.
Mai puțini decât ar fi trebuit conform calculelor inițiale, dar șeful statului susține că a folosit diferența pentru a-și acoperi o parte din cheltuielile din precampanie.
Printre donatorii ale căror nume sunt publice se numără soții Talpeș, proprietarii companiei BitDefender, Dan Ostahie, directorul lanțului de magazine Altex, și oamenii de afaceri Aurel Iancu și Ana Maria Mihai.
Anul trecut, președintele susținea că avea să doneze, la rândul său, banii rămași unei organizații neguvernamentale.
Jurnalistul Snoop Cristian Andrei a explicat la Știrile Zilei de ce nu a mai făcut Nicușor Dan acest lucru.
Autoritatea Electorală Permanentă, care susține că ar fi descoperit nereguli în finanțarea campaniei de anul trecut a lui Nicușor Dan, a refuzat să-i restituie acestuia aproape 1.000.000 de lei.
Președintele a dat în judecată AEP și a și câștigat foarte repede procesul.
Cât de „safe” e programul SAFE?
Curtea Constituțională a stabilit când va media între Parlament, reprezentat de Sorin Grindeanu, și Guvern, reprezentat de Ilie Bolojan, în privința pașilor procedurali de care e nevoie pentru aplicarea programului SAFE: decizia e așteptată pe 10 iunie.
După Polonia, România e a doua mare beneficiară a investițiilor europene destinate reînarmării.
Liderul PSD și-a acuzat fostul coleg liberal că ar fi adoptat o ordonanță de urgență după ce cabinetul său a fost demis, lucru interzis prin lege.
Conflictul – unul încâlcit și care impune o serie de explicații de ordin tehnic – ar putea avea mize uriașe: finanțările europene ajung la aproape 17.000.000.000 de euro.
Guvernul Bolojan a adoptat ordonanța care dă undă verde programului SAFE cu o zi înainte să fie demis: din cauză că a făcut însă unele modificări, cabinetul a fost obligat să ceară un nou aviz, din partea Consiliului Legislativ, condus de fostul ministru PSD al justiției Florin „Altă întrebare!” Iordache.
Opinia acestui for e obligatorie, însă consultativă. Avizul a fost emis pe 5 mai, cu câteva minute înainte ca Guvernul să fi fost demis: cum el a fost parcurs într-o ședință ulterioară de la Palatul Victoria, a fost suficient pentru ca Sorin Grindeanu să-l acuze pe Bolojan că a încălcat procedurile.
Coaliția neoficială
La trei săptămâni de la demiterea cabinetului, buna înțelegere dintre PSD și AUR s-a manifestat și în această privință: ieri, într-o ședință a conducerii Parlamentului, PSD a făcut un nou pas către sesizarea Curții Constituționale doar cu ajutorul partidului lui George Simion.
Dintr-o a doua încercare, cele două partide au asigurat majoritatea necesară pentru ca Sorin Grindeanu să fie împuternicit să depună sesizarea la CCR.
Sursele Știrilor Zilei spun că împotrivă au votat PNL, USR și UDMR.
Dincolo de bătăliile la baionetă din instituții, o întrebare persistă: cum România și Comisia Europeană au semnat deja Acordul SAFE, ce se întâmplă cu el dacă CCR va decide că sesizarea lui Sorin Grindeanu are temei?
Tot Curtea Contituțională ar trrebui să indice pașii de urmat.
Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, dădea recent asigurări, la cererea Știrilor Zilei, că programul european nu va avea de suferit.
CCR a mai anunțat în această după-amiază că va analiza o a doua sesizare în privința ordonanței care aprobă programul SAFE joia viitoare, pe 4 iunie.
Sesizarea a fost depusă de Renate Weber, Avocata (cu mandat expirat) a Poporului.
Paris: scandal imens în învățământ
Franța se confruntă cu unul dintre cele mai ample scandaluri din sistemul educațional din ultimii ani.
Oficialitățile din Paris au deschis anchete privind sute de acuzații de abuz, de violență și de agresiuni sexuale asupra copiilor din grădinițe și din școli primare.
Vizați sunt în primul rând supraveghetorii care îi au în grijă pe copii în cursul pauzelor, la cantină sau după terminarea orelor.
Spre deosebire de profesori, mulți dintre ei au contracte temporare și pregătire minimă.
Primul proces va începe luna aceasta: el vizează un fost angajat de 47 de ani, acuzat că a agresat sexual cel puțin trei fete.
Copii de doar trei ani (până la unii de unsprezece) au fost supuși diferitelor forme de abuz fizic, umilințelor, hărțuirii și agresiunilor sexuale.
Procuratura din Paris a confirmat, pentru moment, că anchetatorii analizează un număr mare de dosare.
Doar între lunile ianuarie și aprilie au fost suspendați aproape optzeci de supraveghetori.
Mai bine de o treime dintre ei sunt bănuiți de delicte sexuale.
Presa franceză observă că scandalul afectează aproape una din șase instituții de învățământ din Paris.
Mai mulți părinți acuză autoritățile locale că au ignorat semnalele de alarmă și că unii dintre angajații suspectați de abuz au fost pur și simplu mutați dintr-o instituție în alta.
