01:04 AUR și PSD, încă un vot tovărășesc
04:56 Lia a trimis nota de plată
07:36 Taxe egale, drepturi nu chiar
11:06 Spania: acuzații la nivel înalt
12:43 Lobby aprobat de CSAT
14:27 „Consiliul Păcii”, lefter
15:32 Noi interdicții
Botezată rapid „legea <<Nu ne vindem țara!>>”, inițiativa care interzice vânzarea până în decembrie anul viitor a unor acțiuni la companiile de stat a trecut azi de Camera Deputaților.
Și de această dată, PSD și AUR au votat împreună, alături de reprezentanții SOS.
Legea merge acum la Cotroceni, pentru promulgare – ea e o reacție directă față de intențiile cabinetului Bolojan de a lista pe bursă pachete minoritare de acțiuni de la mai multe companii de stat.
AUR și PSD au invocat acest demers inclusiv în moțiunea de cenzură care a dus la demiterea cabinetului.
Fost consilier al lui Adrian Năstase, premier în vremea căruia s-au vândut numeroase societăți de stat, unul dintre liderii AUR, Petrișor Peiu, deține acțiuni de circa 1.500.000 de euro la companii precum Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
Într-un moment de respiro de după activitățile de lobby pentru o companie americană care încearcă să vîndă gaz lichefiat în regiune, fostul ministru al energiei Bogdan Ivan a spus și el că activele statului nu ar trebui înstrăinate în acest moment.
PNL și USR au criticat dur proiectul adoptat astăzi, iar liberalii speră ca Nicușor Dan să îl conteste la Curtea Constituțională.
Întrebat de reporterul Știrilor Zilei David Bularca de ce nu face chiar PNL acest lucru, deputatul Robert Sighiartău a spus că partidul așteaptă să vadă cum se poziționează președintele.
După ce au trântit împreună cabinetul Bolojan, PSD și AUR mai au votat cot la cot un proiect de lege de inspirație putinistă, care ar pune noi piedici birocratice organizațiilor neguvernamentale, dar și o lege prin care firmele pot da prime angajaților fără să mai plătească taxe statului.
Lia a trimis nota de plată
Președinta instanței supreme, Lia Savonea, cere din partea Guvernului echivalentul unei sume de circa 1.000.000.000 de euro – dobânzi și penalități pentru neplata unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță.
Un document consultat de site-ul G4Media arată că, după ce Înalta Curte nu a reușit să obțină banii prin legea bugetului, a dat în judecată cabinetul și Ministerul de Finanțe.
Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, a dat dreptate cu o rapiditate rar întâlnită Înaltei Curți.
Lia Savonea susține însă că sumele i-ar fi străine și că, oricum, cele reale ar fi mai reduse.
Potrivit jurnalistului Liviu Avram, această ipoteză e greu de crezut: Lia Savonea însăși le-a aprobat în Adunarea Generală a Judecătorilor de la Înalta Curte, la începutul anului.
Dacă decizia Curții de Apel rămâne neschimbată și la recurs, Ministerul de Finanțe ar trebui să le plătească magistraților suma totală în termen de zece zile.
Taxe egale, drepturi nu prea
Peste 100.000 de semnături prin care Parlamentului i se cere o lege a parteneriatului civil au ajuns astăzi pe masa președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Inițiativa cetățenească aparține Asociației MozaiQ, care apără drepturile minorităților sexuale.
România refuză în continuare să ofere orice formă legală de recunoaștere a cuplurilor de același sex, în ciuda unei sentințe din 2023 a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Doar Bulgaria și Slovacia, dintre toate țările Uniunii Europene, mai procedează astfel.
Reprezentanții Asociației MozaiQ spun că, în afara recunoașterii oficiale din partea statului, parteneriatul civil le aduce celor care aleg acest tip de uniune drepturi mai aproape de cele ale majorității.
Sorin Grindeanu spunea în februarie că – din punctul său de vedere – „fiecare, acasă, are dreptul să facă ce vrea”.
E una dintre afirmațiile cel mai des auzite atunci când un decident încearcă să ocolească o temă considerată prea sensibilă.
Potrivit lui Vlad Viski, directorul executiv al Asociației MozaiQ, demersul de astăzi urmărește să deblocheze proiectele de lege, mai multe la număr, privind parteneriatul civil blocate acum în Parlament.
Organizația sa are de gând să înceapă discuții cu fiecare dintre partidele interesate.
Lobby autorizat de CSAT
Partidele din fosta coaliție au discutat încă de dinaintea moțiunii de cenzură despre contractul de lobby în Statele Unite în baza căruia Cotroceniul speră să se apropie de administrația Trump.
Costurile sunt estimate, pentru numai o jumătate de an, la circa 3.500.000 de dolari.
Într-un interviu la DigiFM, premierul Bolojan a spus că partidele au fost de acord, în principiu, cu ideea, dar că ea a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare, în urma unui vot prin corespondență.
Contractul încheiat cu o companie americană de consultanță dublează atribuțiile pe care, în mod obișnuit, le-ar avea diplomații unui stat democratic.
Donald Trump nu s-a ferit să recunoască însă că a intervenit militar în țări precum Venezuela sau Iran pentru că îl interesează resursele naturale ale acestora.
Durata inițială a contractului de lobby e de o jumătate de an. Plafonul maxim de remunerare este de 565.000 de dolari pe lună.
Banii alocați acestor cheltuieli provin din bugetul Administrației Prezidențiale.
„Consiliul Păcii” e falit
Așa-zisul „Consiliu pentru Pace”, un fel de ONU la purtător inventat de Donald Trump în urma războiului din Gaza, nu dispune de nicio finanțare oficială.
Așa scrie cotidianul Financial Times.
Participanții la reuniunea inaugurală din februarie se lăudaseră cu investiții de miliarde de dolari.
În loc să utilizeze fondul administrat de Banca Mondială și aprobat de ONU, Consiliul a primit donații direct într-un cont la banca JPMorgan.
„Nu există nici un mecanism independent care să garanteze transparența finanțării” notează Financial Times.
Prezent în februarie la reuniunea așa-zisului Consiliu, în calitate de observator, Nicușor Dan a fost numit atunci „premierul României” de către Donald Trump.
Reconstrucția Gazei, unde armata israeliană e acuzată de comiterea unui genocid la adresa palestinienilor, e estimată la peste 70.000.000.000 de dolari.
Trei asociații neguvernamentale avertizau de curând că situația umanitară din regiune rămâne „catastrofală”.
